Rolul librăriei în era digitală [AUDIO]

Cu toate acestea, Cristian Fernea, administratorul unei librării din Sighet, spune că acestea nu vor dispărea prea curând:

Articol editat de Andrei Cretoiu, 10 martie 2021, 12:38 / actualizat: 15 martie 2021, 9:37

Era digitală este o bună ocazie de a lăsa consumatorul să aleagă ceea ce i se potrivește cel mai bine. Aș spune că locul unei librării într-o eră digitală este aceea de bornă, de reper. Totodată, este o chestiune de empatie pe care o ai față de copertă, grafică și până la urmă, față de munca unui autor. Nu este ușor, ne luptăm să rămânem conectactați. De 20 de ani suntem într-o competiție cu mediul online. Cu toate acestea, faptul că rezistăm financiar de atât timp este o formă de a rămâne de-o parte a baricadei și de a demonstra că este nevoie de librărie în comunitate.

Librăria, locul de promovare al autorilor locali, dar și un sprijin pentru românii din diaspora.

Aici, în librărie, de 25 de ani, majoritatea autorilor maramureșeni și a tirajelor mai mici, fără distribuție națională, și-au găsit locul și promovarea. Mai sunt și turiștii, care cumpără cărți specifice zonei, ca un suvenir. Un public important îl reprezintă și maramureșenii care lucrează în străinătate și care atunci când vin acasă cumpără cărți, vor să ducă cu ei în străinătate un gând, o idee. 

Librăria, loc de socializare sau un spațiu „sacru” dedicat cărții?

Sunt forme de marketing, la urma urmei. Fiecare își promovează bussiness-ul cum crede că e mai potrivit. Depinde de ceea ce își propune comerciantul, să vândă cartea sau ceaiul, sau să le completeze. Odată ce oamenii se pun la masă, ascultă muzică, stau pe telefon sau povestesc, eu cred că deja spațiul librăriei se desacralizează, într-un fel.

Raportat la numărul de locuitori, România are prea puține librării, iar în ultimii ani, numărul acestora a scăzut dramatic. Totodată, sunt numeroase orașe care nu dispun deloc de o librărie. Una dintre cauze ar fi faptul că, în România, librăriile nu sunt protejate de lege.

Ceea ce se reflectă prin internet este și o scurtcircuitare al acestui lanț economic, pentru că în România, librăriile nu sunt protejate de lege, față de Franța, de exemplu, unde este obligatoriu ca întreaga producție editorială să se vândă prin librării, chiar dacă sunt online. Ești aruncat în malaxorul cerere și ofertă, cum de altfel, este aruncată toată producția românească și trebuie să reziști. Pe de altă parte, tirajele au crescut, la fel și numărul de ctitori, cred că interesul cititorilor este mai scăzut, față de ofertă, însă acest lucru se întâmplă peste tot. Până la urmă, este nevoie de o stabilizare a prețurilor, a inflației și a economiei. Practic, trebuie să ne înarmăm cu răbdare.

Se citește mult în Sighet!

Eu aș putea să mă mândesc cu sighetenii. Pot să spun că se citește de 2-3 ori mai mult în Sighet decât în alte orașe mari, chiar capitale de județ. Foarte interesant, în ultimii ani, cartea motivațională are un succes fantastic în Sighet. Dacă înainte aduceam câte 2-3 bucăți și trebuia și pe acelea să le returnez pentru că nu se vindeau, acum, sunt cam pe primul loc în preferințe.

Cum vor arăta librăriile în viitor?

Singura modalitate, concretă, a omului, de a-și face o evaluare a sinelui este să se uite la trecutul său. Cam așa văd și librăriile, dacă vrei să îți aduci aminte de ceea ce ai trăit și ceea ce poți să reflectezi în viitor, trebuie să intri într-o librărie, care rămâne o formă de introspecție atât material cât și spiritual. În Franța sau Elveția, de exemplu, oamenii se întorc spre librării, deși ponderea de carte pe internet este mult mai mare. Cu toate acestea, librăriile își recapără valoarea. Rămânem pe baricade. Ce a fost, cam știm, ce-o să fie, mai citim!

Foto: arhivă Radio Cluj

Mihaela Botiz

Radio Sighet poate fi ascultat online, AICI!

Ne găsiți și pe facebook și instagram!