Prima pagină » Campanii » Ce mai citim? » Ce mai citim: Părul contează enorm

Ce mai citim: Părul contează enorm

Părul contează enorm însumează texte care atrag atenția asupra unor probleme care nu se pot depăși, analizează comportamentul uman, creează personaje și situații excentrice, atipice, lumi diferite. Fără să critice sau să ofere soluții, personajele din povestirile lui Dan Lungu sunt foarte bine construite, sunt credibile chiar și fără să recurgă la descrieri propriu-zise, așa cum le găsim chiar în povestirea care dă titlul cărții. Aici excelează la nivelul construcției personajelor prin câteva cuvinte simple, inserate în discurs aproape insesizabil, dar care le descrie perfect pe Laura (fata fără mâini), deschisă și săritoare și Nena (fata de cartier), egoistă și profitoare.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 17 ianuarie 2021, 06:00 / actualizat: 17 ianuarie 2021, 9:40

Dan Lungu se dovedește și de data aceasta un bun cunoscător al mediilor marginale și sărace, înțelege profund natura umană în toate manifestările ei, creează personaje pitorești cu naturalețe, este interesat de detalii pe care le transpune într-o oralitate plină de firesc.

Mediile de viață din textele volumului sunt diverse: maidanul- cu limbajul aferent, licențios și violent ca în Cheta la flegmă; cartierul- spațiu de tranziție între maidan și oraș ca în Buldozeristul; mahalaua patriarhală în care se cresc iepuri ce urmează a fi sacrificați în fiecare duminică dimineața ca în Duminica domnului Chichifoi; biroul corporatist cu angajați fără personalitate și fără chip ca în Norii; orașul occidental, cu mediile rezidențiale (Grădina lui Jurgen) sau marginale (Cea de a doua parte a zilei).

Diversitatea mediilor, situațiilor, personajelor sau mentalităților transformă întâmplările cele mai banale în veritabile catastrofe. Deși diferite ca vârstă, proveniență, ocupație sau mentalitate, personajele devin simple piese ale mașinăriei sociale.

Dan Lungu are capacitatea de a se plia după fiecare personaj și mediu atât ca limbaj cât și ca descriere a comportamentului: cartierul în Cheta la flegmă, copiii în De vorbă cu Șopron, damele de companie în Dă-mi pace, îs transpirată! sau Nevasta de la ora șapte.

Problemele delicate ale copilăriei, maturizarea forțată în mahala, copilăria inexistentă, sărăcia și educația străzii sunt admirabil ilustrate. Umorul este prezent doar la nivel verbal, fără a diminua gravitatea situațiilor. Dan Lungu nu este străin de vocabularul și exprimarea copiilor, ceea ce aduce savoare și inocență. În povestirea De vorbă cu Șopron, fetița rămasă singură acasă își construiește parteneri de joacă imaginari: „Că mie îmi place să vorbesc. Dacă nu vorbesc cu cineva atunci când sunt singură, mi se face frică. Dacă nu mai vin nici mama, nici tata niciodată de la serviciu și eu rămân încuiată în casă? Dacă i-a omorât șeful sau i-a mâncat un balaur? Cum o să ies eu să-mi cumpăr pâine?”

Monologul fetiței este și comic și trist deopotrivă, dar cu siguranță adorabil.

Pe scurt, volumul de proză scurtă Părul contează enorm de Dan Lungu vă va dărui o lectură agreabilă, ușoară și savuroasă, în care veți descoperi o multitudine de caractere și situații de viață. O lectură numai bună pentru zilele de vacanță și serile lungi de iarnă. Se poate împrumuta de la Biblioteca Județeană O. Goga, sediul central.

Luminița Mureșanu, Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj