Luxul era privit cu suspiciune în primele secole ale Romei antice. A cheltui în mod excesiv pe lucruri care nu erau esenţiale era considerat un obicei atât de condamnabil, încât romanii chiar aveau legi pentru a limita aceste cheltuieli. Pe măsură ce Roma s-a transformat în imperiu, iar mentalităţile naţiunilor cucerite s-au strecurat înspre capitală, romanii au devenit la rândul lor mai toleranţi faţă de micile indulgenţe.
Sursa foto: Marta Carrassi/Pixabay
Foto: Sursa foto: Michael Siebert/Pixabay
Articol editat de cristina.rusu,
26 aprilie 2020, 10:00 / actualizat: 26 aprilie 2020, 12:12
O maşină scumpă, haine de calitate, o casă cu grădină şi piscină; cam acestea sunt lucrurile pe care astăzi le asociem cu luxul. Este vorba în esenţă de toate obiectele şi serviciile pe care majoritatea populaţiei nu şi le poate permite, toate excesele accesibile doar celor bogaţi, la care ceilalţi privesc cu o ridicare din sprâncene. Poate că acele comodităţi care sunt asociate cu luxul s-au schimbat de-a lungul timpului, dar trăsăturile sale fundamentale, precum şi felul în care este privit cel afişând un lux fără de măsură au rămas aceleaşi încă din Antichitate.
Luxul era privit cu suspiciune în primele secole ale Romei antice. A cheltui în mod excesiv pe lucruri care nu erau esenţiale era considerat un obicei atât de condamnabil, încât romanii chiar aveau legi pentru a limita aceste cheltuieli. Pe măsură ce Roma s-a transformat în imperiu, iar mentalităţile naţiunilor cucerite s-au strecurat înspre capitală, romanii au devenit la rândul lor mai toleranţi faţă de micile indulgenţe.
Sursa foto: Marta Carrassi/Pixabay
În Grecia, carnea era printre alimentele cele mai costisitoare. Cei care o consumau erau priviţi cu suspiciune pentru că-şi permiteau o alimentaţie de lux. Aşadar, dacă îţi doreai prieteni, regimul bazat pe carne era ceva ce trebuia să fie ţinut secret.
În Anglia medievală, afişarea luxului era considerată, de asemenea, un obicei de prost gust, un lucru care s-a insinuat chiar la nivelul limbajului: termenul englezesc luxury provine dintr-un cuvânt din limba franceză, însemnând lăcomie, vanitate. Luxul era greu de atins în ce priveşte vestimentaţia, pe măsură ce erau introduse reguli în legătură cu îmbrăcămintea pe care aveau voie să o poarte diversele clase sociale. Pentru delectarea aristocraţiei rămâneau însă mirodeniile, vinurile, mâncărurile străine, toate acele bunătăţi care se puteau obţine doar din ţări îndepărtate.
vinuri
În secolul al 17-lea, treptat termenul de lux şi-a pierdut conotaţia negativă, ca urmare a stabilirii de rute comerciale noi, capabile să alimenteze setea de produse de calitate a nobililor şi a oamenilor de afaceri. Versailles-ul a fost o influenţă majoră în acest sens, care trezea în vizitatorii săi dorinţa de a deţine haine frumoase ori o casă cu o arhitectură spectaculoasă, o influenţă care se observă şi astăzi studiind hotelurile construite în perioada respectivă.
Această prezentare necesită JavaScript.
Secolul XX a adus o schimbare în percepţia a ce înseamnă produse de lux. Odată cu deschiderea de fabrici şi linii de asamblare, multe comodităţi – precum automobilele de pildă – au devenit mai ieftine, mai accesibile publicului larg.
Sursa foto: Ben Scherjon/Pixabay
Al Doilea Război Mondial a afectat economia multor ţări şi a adus o penurie de materiale. Companiile producătoare de obiecte de lux au trebuit aşadar să treacă printr-o schimbare de perspectivă: nu mai era vorba de obiecte mari şi spectaculoase, ci de lucruri mici precum parfumuri, genţi sau eşarfe.
Luxul pare să adopte forme noi în zilele noastre. Bineînţeles, nu înseamnă că oamenii bogaţi nu mai investesc în case mari şi bijuterii extravagante, dar pe piaţa comodităţilor rare au apărut elemente care înglobează câte ceva din dezbaterile la nivel global. Vorbim aici de pildă despre viitorul iaht al lui Bill Gates, capabil să funcţioneze cu un combustibil nepoluant, ori de hotelurile şi zonele de vacanţă care promit clienţilor o securitate fizică şi digitală completă.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
