Obiceiuri, tradiții și superstiții în noaptea Anului Nou
Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti de iarnă cuprinde pe lângă colindele propriu-zise, cântece de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) – şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine. Majoritatea dintre acestea exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale.
Tradiţii şi superstiţii de Anul Nou
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 31 decembrie 2019, 06:00 / actualizat: 2 ianuarie 2020, 14:18
Tradiţii şi superstiţii de Anul Nou
– În noaptea Anului Nou, în Ţara Chioarului, fetele ies în ogradă şi numără nouă stele şi dacă a noua stea este mai strălucitoare înseamnă că şi ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi o roagă pe stea să-i aducă ursitul.
– La miezul noptii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul ornamentat care se ţine pe masă de sărbători, îl ţin pe vârful capului, se aşează pe tăietor şi aşteaptă să audă un sunet dintr-o direcţie oarecare şi din ce partea de unde vine sunetul, în acea parte îşi va găsi ursitul.
– În tinda casei se pune un vas de grâu ca să treacă colindatorii peste el, apoi grâul se dă la pasari şi la animale, „să fie cu spor ca şi colindătorii”.
– În zonele Făgăraş şi Mureş este obiceiul ca de Anul Nou să se pună pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete şi feciori sau perechi de fete şi feciori intră pe rând în casă şi întorc fiecare dintre ei câte o farfurie şi ce se află sub farfurie le arată că aşa le va fi ursitul(a) sau ca aşa le va fi norocul dacă se vor căsători: oglinda = mândrie; paharul de ţuică = băutor; pâinea = bogăţie; cărbunele = negru la suflet; sarea = sărăcie; creionul = domn; bani = avuţie.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
