Ascultă Radio România Cluj Live

De ce are Iepurașul urechile lungi?

De ce are Iepurașul urechile lungi?

Articol editat de , 21 noiembrie 2019, 15:25

De ce are Iepurașul urechile lungi sau Iepurașul și Omul din Lună, și Moara cu noroc, sunt cele două spectacole puse în scenă de Trupa Mihai Raicu a Secției Române din cadrul Teatrului de Nord din Satu Mare. Spectacolele vor fi jucate începând de joi, 21 noiembrie, și până în 16 decembrie.

Primul spectacol, Moara cu noroc – adaptare după Ioan Slavici, în regia lui Andrei Mihalache – poate fi vizionat pentru prima dată în seara zilei de joi, 21 noiembrie. Ulterior, spectacolul se reia în 26, respectiv 27 noiembrie, precum și în 1, respectiv 10 decembrie.

În viziunea regizorului Andrei Mihalache, spectacolul Moara cu noroc este o poveste despre lăcomia care distruge o familie fericită, un text dens în care se împleteşte drama psihologică, ancheta poliţistă şi intriga sentimentală. O poveste care rezistă timpului şi este la fel de provocatoare acum ca în 1881, când a fost publicată. Cizmarul Ghiţă devine proprietarul hanului izolat Moara cu noroc şi intră, mai mult silit, în afacerile murdare ale gangsterului local, Lică Sămădăul, ceea ce-i cauzează probleme cu legea şi mustrări de conştiinţă, îl fac să piardă iubirea soţiei sale Ana şi duc întreaga familie spre o distrugere totală.

De ce are Iepurașul urechile lungi sau Iepurașul și Omul din Lună, al doilea spectacol, este o nouă premieră pusă în scenă pentru copii. Regizoarea Diana Dragoș spune că spectacolul este o lecție despre maturizare învățată prin joacă și puterea imaginației, în urma căreia cei mici vor descoperi bucuria de a fi așa cum sunt. Este povestea unui băiețel care ar vrea să crească mare, ca să poată să facă tot ce nu îl lasă mama acum. Seara, înainte de culcare, luna râde de încercările și metodele lui de a crește instant, și face tranziția într-o lume fantastică unde, sub avatarul Iepurașului, cel mic intră în capcanele Omului din Lună, într-o serie de aventuri inspirate din legende și reprezentări ale Iepurașului în diferite culturi: braziliană, canadiană, indiană și chineză.

Spectacolul e construit ca o bandă desenată în care viața reală e replicată prin jocuri de umbre, proiecții și redimensionare de obiecte și forme abstracte.
Prima reprezentație va avea loc vineri, 22 noiembrie, după care spectacolul se reia în 26 și 27 noiembrie. În ultima lună a anului, spectacolul va fi reluat în 10, 13, 16 și 18 decembrie.

 

Stela Tudor

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.

Teatru radiofonic la Radio Cluj – Marfa vie/ Prietenie în limita stocului disponibil
Cultural duminică, 19 aprilie 2026, 00:00

Teatru radiofonic la Radio Cluj – Marfa vie/ Prietenie în limita stocului disponibil

Duminică, 19 aprilie, de la ora 20.05, Radio Cluj și Teatrul Naţional Radiofonic prezintă piesa Marfa vie de Anton Pavlovici Cehov.  ...

Teatru radiofonic la Radio Cluj – Marfa vie/ Prietenie în limita stocului disponibil
Târgul de Carte Gaudeamus Radio România Cluj
Cultural vineri, 17 aprilie 2026, 13:06

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România Cluj

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România este organizat de postul public de radiodifuziune, prin echipa Gaudeamus și Radio România Cluj, cu...

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România Cluj
O medalie și un concert de aur, pe scena filarmonicii clujene
Cultural joi, 16 aprilie 2026, 17:09

O medalie și un concert de aur, pe scena filarmonicii clujene

Singurul român care a câștigat medalia de aur la competiția internațională Ceaikovski cântă vineri seara, 17 aprilie, la Cluj, alături de...

O medalie și un concert de aur, pe scena filarmonicii clujene
Regizorul Vlad Massaci: ”Un text trăiește prin contextul social în care e montat”
Cultural miercuri, 15 aprilie 2026, 11:51

Regizorul Vlad Massaci: ”Un text trăiește prin contextul social în care e montat”

Vlad Massaci, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați regizori din teatrul românesc contemporan, montează pentru prima dată la Teatrul...

Regizorul Vlad Massaci: ”Un text trăiește prin contextul social în care e montat”