Unirea Basarabiei cu România – eveniment marcat la Liceul Onisifor Ghibu
101 ani de la unirea Basarabiei cu România au fost marcaţi miercuri, 27 martie 2019, printr-o ceremonie comemorativă dedicată lui Onisifor Ghibu, chiar în curtea liceului care poartă numele uneia dintre marile personalităţi ale culturii româneşti, în fața statuii personalității române.
Articol editat de Andreea Leonid, 27 martie 2019, 14:09
101 ani de la unirea Basarabiei cu România au fost marcaţi miercuri, 27 martie 2019, printr-o ceremonie comemorativă dedicată lui Onisifor Ghibu, chiar în curtea liceului care poartă numele uneia dintre marile personalităţi ale culturii româneşti, în fața statuii personalității române.
Onisifor Ghibu a fost unul dintre participanții importanți la realizarea Marii Uniri de la 1918, un luptător pentru drepturile și unitatea poporului român. A fost politician, profesor de pedagogie și membru corespondent al Academiei Române.
La evenimentul de la Liceul Onisifor Ghibu a participat și primarul Emil Boc. El a declarat că susține demersurile pe care Republica Moldova le face pentru a Adera la Uniunea Europeană.
Cine a fost Onisifor Ghibu:
- Biografia prebasarabeană
Onisifor Ghibu s-a nascut în data de 31 mai 1883 într-o familie de țărani meseriași în localitatea Săliște, localitatea în care s-a născut și marea personalitate universitară D.D. Roșca. În 1909 a obținut titlul de doctor în pedagogie, filozofie și istorie universală la Universitatea din Jena, Germania. Întors in România, Onisifor a fost numit inspector al școlilor subordonate Arhiepiscopiei Ortodoxe a Transilvaniei. La finele anului 1910 a fost trimis in misiune secretă la București de catre mitropolitul ortodox I. Metianu, cu scopul de a prezenta pe bază de documente pericolul deznaționalizării românilor din Transilvania. Activitatea lui a produs o atenție deosebită iar istoricul N. Iorga, impresionat de acesta, l-a tipărit și l-a prezentat în diferite cercuri cultural-istorice. În anul 1912 a participat la ședința Comitetului Național Român de la Budapesta, ca delegat al Partidului Național Român, făcând parte din grupul ,,Tinerilor oțeliți”, care militau pentru lupta deschisă pentru drepturile românilor din Transilvania. În 1916 a fost condamnat la moarte pentru „înaltă trădare”, de Tribunalul din Cluj, datorită faptului ca nu s-a prezentat la ordinul de chemare al armatei austro-ungare, dar mai ales pentru activitatea sa în favoarea neamului românesc transilvănean. În același proces a fost implicat și Octavian Goga. Ofensiva Puterilor Centrale din primul Război Mondial l-a determinat să se refugieze în Moldova împreună cu oficialitățile românești.
- Activitatea basarabeană
La 12 martie 1917 a trecut în Basarabia unde a militat pentru redeșteptarea conștiinței naționale a românilor basarabeni în vederea obținerii autonomiei lor culturale și apoi a celei politice. Împreună cu fruntașii români basarabeni unioniști, în frunte cu Pantelimon Halippa, au creat Partidul Național Moldovenesc. Aceștia activau prin publicația ,,Cuvânt Moldovenesc”. Cu ajutorul lui Constantin Petrescu, Onisifor Ghibu a instalat la Chișinău prima tipografie cu litere ale alfabetului latin datorită careia s-au editat mai multe publicații românești ce au contribuit hotărâtor la unirea Basarabiei cu România la data de 27 martie 1918. Acesta a fost recunoscut ca una din personalitațile românești importante pentru unire.
- Reîntoarcerea în România
La întoarcerea în ,,Țara Mamă” a fost numit secretar general al Resortului Instrucției Publice din cadrul Consiliului Dirigent al Transilvaniei având ca scop principal organizarea și îndrumarea învățamântului românesc transilvănean. Onisifor a fost principalul artizan al înfințării Universității românești de la Cluj unde a activat ca și profesor de pedagogie. Deși a întâmpinat mai multe greutați, el a desfașurat o serie de activitați pe plan național pentru organizarea ,,Ligii Antirevizioniste Române” precum și extinderea ,,Asiciației transilvănene pentru literatură română”(ASTRA) dincolo de Prut. În calitate de comisar general ASTRA a avut un rol hotărâtor în înființarea în 1926 la Chișinău a Universitații populare. Între 1924 și 1945 a publicat circa 100 de lucrări în volum sau broșura plus peste 1300 de studii și articole în reviste și ziare.
- Perioada Bolșevică
În martie 1945 a fost arestat și transferat în șagărul de la Caracal pentru 222 de zile. Tot din acest an și pâna în anul 1972, anul morții acestuia, a fost considerat o ,,persoană nongrata”, iar lucrările lui au fost interzise și cenzurate. În anul 1956 a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru scrisoarea adresata conducatorilor sovietici N.S. Hrusciov și N.I. Bulganin prin care solicita revizuirea situației Basarabiei și repararea crimei efectuate de Stalin, dar și retragerea trupelor sovietice din România. În 1958 a fost grațiat datorită intervenției prim ministrului dr. Petru Groza, care îi era prieten. Restul vieții a trăit izolat și exclus complet din viața politica la Sibiu pâna în 31 octombrie 1972. La moarte a lăsat zeci de mii de pagini de manuscrise.
Ştefan Cheţan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
