Arhitectura Maramureșului, între tradițional și modern

Starea actuală a arhitecturii tradiționale maramureșene nu este una tocmai exemplară, ținând cont de costrucțiile cu influențe occidentale, haotice chiar, care nu are nimic în comun cu specificul locului.

Articol editat de cristina.rusu, 10 octombrie 2018, 06:00 / actualizat: 10 octombrie 2018, 8:01

Totuși, în ultimii ani, unii maramureșeni, întorși din străinătate chiar, au prins curaj și au început să construiască case moderne, păstrând însă elemente ale arhitecturii tradiționale.

De remarcat sunt și cetățenii care au optat pentru modernizarea unei case tradiționale vechi, din lemn, sau pur şi simplu pentru creşterea confortului prin dotarea cu sisteme noi a unei locuinţe mai recente și cel mai important: păstrarea elementelor tradiționale.

Arhitecta Laura Zaharia, membru al Ordinului Arhitecților din România, Filiala Nord-Vest salută ideea păstrării elementelor tradiționale la noile contrucții, însă atrage atenția că, în anumite cazuri, aceste construcții și consolidări pot deveni și un eșec architectural, respectiv urbanistic, prin urmare recomandă consultarea specialiștilor sau o mai bună documentare:

Se vorbește foarte mult despre modul în care arată satul tradițional maramureșean și nu e prea plăcut, dar partea bună este că începem să vedem câteva exemple bune, în special în domeniul turismului. Lumea începe să înțeleagă care este imaginea pe care trebuie să o aibă satul tradițional maramureșean și ce trebuie să ofere turiștilor și nu numai.

Demersul este de durată și ceea ce încearcă să facă unii nu este chiar potrivit, însă partea bună este că se fac pași și sperăm că se vor „molipsi” și alții cu aceste idei bune, a afirmat Laura Zaharia, membru al Ordinului Arhitecților din România, Filiala Nord-Vest.

Nu doar simpli cetățeni au „îndrăznit” să-și construiască o casă tradițională maramureșeană, ci și administrațiile locale din județ au „îmbrățișat” ideea păstrării elementelor tradiționale pe diferite construcții din localitate: primării, biserici, centre de informare sau chiar reabilitarea unui centru civic.

Este nevoie însă de niște demersuri mai clare, precum o lege, care să-i oblige pe cetățeni să respecte elementele de arhitectură tradiționale:

Comunitățile locale care înțeleg importanța respectării specificului local în arhitectură nu trebuie să aștepte legi și regulamente care să le oblige la aceste demersuri, trebuie să fie inițiativa lor și să încerce ei să găsească niște „pârghii”, prin care să țină la aceste valori.

Într-adevăr, de exemplu, în cazul construcțiilor la instituțiile publice, în stil tradițional, situația este mai delicată. De exemplu, dacă o primărie dorește să pună învelitoare din draniță e mai complicat, demersurile sunt mai lungi, însă se poate. (Laura Zaharia, membru al Ordinului Arhitecților din România, Filiala Nord-Vest)

Un grup de lucru din cadrul Ordinului Arhitecților din România a elaborat o serie de ghiduri pentru încadrarea în specificul local din mediul rural a imobilelor de locuit, nou-construite sau existente, care să respecte arhitectura tradițională a regiunii. Acestea cuprind mai multe zone din România, printre care și Maramureșul:

Ghid pentru încadrarea în specificul local-Țara Maramureșului

Din păcate, Ordinul Arhitecților din România, Filiala Nord-Vest nu poate să facă prea multe. Noi punem la dispoziție serviciile, cum ar fi acele ghiduri, însă legea nu ne permite să intervenim la modalitatea de aplicare a acestor măsuri. Oferim consultanță, însă nu putem verifica calitatea arhitecturală, chiar dacă ar fi benefic. (Laura Zaharia)

Pentru a încuraja și mai tare cetățenii să păstreze elemente ale arhitecturii tradiționale în construcțiile proprii, anul trecut, Consiliul Județean Maramureș, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala Nord-Vest a inițiat un plan de revitalizare a satului tradițional maramureșean, printr-un concurs  de arhitectură având ca scop realizarea a 10 proiecte de case în stil tradițional specific pentru Maramureșul istoric – Valea Marei, Valea Cosăului și Valea Izei.

Ne-am implicat și noi activ în acest proiect. Rezultatele primei etape a concursului au fost bune, un calup de cinci proiecte tehnice există deja, se așteaptă acum derularea etapei a doua, ca să fie tot setul de zece și să se materializeze efectiv. Sper ca lumea să profite de aceste proiecte, sunt adevărate oportunități, a concluzionat Laura Zaharia, membru al Ordinului Arhitecților din România, Filiala Nord-Vest.

Mihaela Botiz

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.