Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Literatura română este un domeniu fascinant dar, din păcate, este prea puțin cunoscută și susținută și ne dorim să scoatem în față cărțile care merită citite. Haideți să o redescoperim împreună, să cunoaștem cât mai mulți scriitori, să le citim cărțile și să îi ascultăm ce spun!

Articol editat de , 26 mai 2017, 10:49 / actualizat: 26 mai 2017, 12:56

Vă propun o poveste în poveste, câteva personaje memorabile, un strop generos de realism magic, un loc ancorat cu un picior în istoria fabulată și altul într-un prezent incert, precum și un limbaj alert și captivant, presărat cu termeni arhaici – iată câteva din ingredientele romanului Simonei Sora, Hotel Universal, apărut la editura Polirom, în anul 2012 în colecţia Ego. Proză, iar în anul 2014, în colecţia de bestselleruri a editurii, Top 10+.

Se spune că, la început, Hotelul Universal se afla exact în centrul Bucureștilor. Loc straniu, cu nenumarate cotloane și pivnițe încurcate. Hotelul de pe Gâbroveni a avut mai multe vieți: a ars de câteva ori, s-a refacut și a fost martorul unor dramolete consemnate în cronicile vremurilor. A supraviețuit, cu multe modificări, perioadei comuniste, iar după 1989 a devenit cămin studențesc, trăind o a treia viață, la fel de imprevizibilă, până să fie revendicat de foștii săi proprietari și închis.

În 1993, în Hotel Universal, centrul Bucureștilor de altădată, ajuns între timp un refugiu al boemei studențești din primii ani de dupa Revoluție, se petrece o crimă sau o sinucidere. Personajul care face legătura între cele doua momente e somnambula Maia. Ea scrie și rescrie, într-o cameră din Hotel Universal, epopeea familială pe care bunica sa i-o povestise ani la rând.

Hotel Universal e un roman extraordinar, cu o frază rară, unduioasă, ambiguă şi, în acelaşi timp, de mare precizie, cum puţini o au în scrisul românesc; pe umerii acesteia Simona Sora a construit o lume unică, răvăşitoare, un veac de matriarhat (în care şi bărbaţii sînt mai curînd femei), ţesut subtil şi profund, senzorial şi spiritual, un veac scăldat în melancolie şi o lume care e, în acelaşi timp, dezechilibrată şi armonioasă. Senzaţia pe care am avut-o la lectură, spune Sanda Cordoș, critic și istoric literar, a fost una de frumuseţe răvăşitoare, deşi n-ar trebui să uităm complexitatea, foile şi straturile acestei lumi, adînca lor relevanţă umană şi istorică.

Ficțiune autobiografică și exercițiu spiritual, Hotel Universal este romanul unei lumi dispărute, o lume pestriță, cosmopolită și crudă, dar cu valorile esențiale intacte.

Roman finalist al Premiului literar „Augustin Frațilă”, ediția 2013, și câștigător al Premiului revistei Accente pentru proză.

Simona Sora (n. 8 iulie 1967) a publicat cronici literare, studii, eseuri, traduceri în reviste culturale române şi străine. A predat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti și este doctor în Filologie cu o teză despre intimitate şi corporalitate în literatură. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

„Fetița care se juca de-a Dumnezeu” este cel mai recent roman semnat de binecunoscutul scriitor român Dan Lungu, apărut la Editura Polirom, întâmpinat cu entuziasm de către cititorii literaturii acestuia și nu numai. Această carte te trece prin toate emoțiile posibile, de la bucuria de a descoperi un personaj principal copil, simpatic, plin de imaginație, tristețea de a vedea încercările prin care trece fetița în lipsa mamei, neputința, disperarea că nu poți face nimic, că ești un martor tăcut al evenimentelor, și până la a te amuza, a te înveseli, numai pentru a te năuci, tulbura și surprinde apoi.

Romanul lui Dan Lungu este o experiență literară care nu trebuie ratată. Are toate ingredientele unei lecturi captivante: inocența copilăriei, sacrificiile părinților pentru copiii lor, situații narative complexe, personaje atât de vii încât parcă le cunoști, pe unele chiar ai fi gata să le iei acasă, pune în discuție fenomenul emigrației temporare postdecembriste (din ambele perspective: cea a celor rămași acasă, cât și cea a celor plecați la muncă în străinătate), textul este foarte bogat în semnificații , care suportă numeroase interpretări, măiestrie stilistică, limbaj și fraze adaptate fiecărui personaj în parte, fiecărei situații și acțiuni, un roman realist, un roman psihologic. Iar când tu, ca cititor, ți-ai dori ca volumul pe care-l ai în mână să nu se termine niciodată, și, când inevitabilul se produce, te „bântuie” săptămâni întregi, atunci nu poate însemna decât că ai în față o carte foarte bună.

Dan Lungu este sociolog de profesie, cu studii serioase în domeniu, inclusiv la Sorbona. Tot el este organizatorul principal al Festivalului FILIT, de la Iași, Festivalul de Literatură și Traducere.

Este directorul Muzeului Literaturii Române din Iași, conferențiar dr. la Catedra de Sociologie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, membru al Asociației Scriitorilor Profesionoști din România și al Uniunii Scriitorilor.

Cel de al doilea roman al Florinei Ilis, Chemarea lui Matei, a apărut la Editura Cartea Românească în 2008. În ciuda indiciilor pe care titlul le-ar putea oferi, autoarea ocoleşte graţios implicaţiile mistice, chiar dacă o anumită simbolistică încearcă să ispitească interpretarea pe acest făgaş. Dacă vameşul Matei s-a putut decide prompt să-l urmeze pe Iisus, în vremea noastră este mult mai dificil să te hotărăşti încotro să o apuci.

Florina Ilis zice: În zilele noastre, sunt foarte multe chemări, unele false, altele adevărate. Acest personaj al meu, Matei, este prins într-o serie de chemări şi este incapabil să urmeze una dintre ele. Cred că fiecare dintre noi, în viaţă, este pus în imposibilitatea de a răspunde unor chemări, nu poate să discearnă. Astăzi, nu mai este aşa de simplu cum era atunci când cineva îţi întindea o mână şi tu urmai calea Credinţei. Ar fi vorba de un roman care încearcă să decojească, treptat, sensurile unei parabole despre relativismul şi ezitările lumii contemporane, aflate într-un impas cauzat de slăbirea marilor certitudini.

Protagonistul romanului, Matei, este un tânăr informatician, care, nereuşind a-şi reveni întru totul în urma unei decepţii în dragoste, se refugiază într-o altă lume, alternativă celei reale, devenind un fel de sclav al calculatorului, al Internetului. Matei face declaraţii de dragoste unei femei virtuale, pe care nu o cunoaşte, căreia-i spune, Angel, despre care nu poate fi sigur nici măcar că este femeie, în fine, ajunge să se căsătorească graţie unui site specializat în oferirea acestui tip de servicii.
De fapt, pentru personajul Florinei Ilis lumea virtuală nu este numai un drog, ci mai ales o posibilitate de eschivă din spaţiul real în locuirea căruia nu manifestă nici un pic de pricepere.

Florina Ilis s-a născut în Bihor, a absolvit Facultatea de Litere din Cluj în 1992, a fost nominalizată în 1998 la concursul de dramaturgie UNITER cu piesa De-a v-aţi ascunselea, a realizat împreună cu Rodica Frenţiu volumul Haiku şi caligrame (Ed. Echinox, Cluj, 2000).

Ca romancier, Florina Ilis reuşeşte să creeze personaje, nu atît duse de un fir epic, cît, mai ales, ghidate de un fir al reflecţiei ce le conduce către o adevărată filosofie.
Toate cele trei romane despre care am vorbit astăzi sunt incluse în lista titlurilor a clubului de lectura pentru adulți și seniori Bătălia cărților din acest an. Concurs național de lectură inițiat de Biblioteca Judeteana „Octavian Goga ” Cluj, care se derulează anual și are ca scop cultivarea gustului pentru lectură de plăcere.

Perioada de desfășurare este din martie până în noiembrie, iar înscierile se pot face pe toată durata concursului, când vor fi organizate întâlniri pentru dezbateri ale cărților citite.

Se organizează secțiuni ale concursului în limba engleză și maghiară, precum și secțiune a concursului pentru copii și adolescenți.

Cărțile le puteți găsi la Sediul Central, Împrumut pentru Adulți și Artă, etaj 3, Sala de Literatura Română.

Vă așteptăm cu drag.

Rodica Uifălean, Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj/ Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal