120 de ani de la primul accident rutier cu deces. Agresivitatea la volan.

S-au împlinit, în 17 august, 120 de ani (1896) de când, în Londra, Bridget Driscoll (n. 1851) devenea prima victimă care a decedat ca urmare a unui accident de circulaţie, în care a fost implicat un automobil.

Articol editat de Alina Vingan, 18 august 2016, 06:00

În primele șase luni ale acestui an, în județul Cluj au fost înregistrate 191 de accidente rutiere grave în urma cărora 27 de persoane au decedat, 190 au fost rănite grav și 89 au fost rănite ușor.

Agresivitatea la volan, atenția în trafic și cauzele accidentelor de circulație sunt doar trei dintre temele pe care le-am abordat în acest articol.

Nu cred că exagerez dacă afirm că aproximativ jumătate dintre intervențiile de până acum au avut ca temă siguranța rutieră.

Asta pentru că siguranța rutieră este o prioritate pentru polițiști zi de zi. Uneori am sentimentul că din păcate, doar pentru polițiști, siguranța rutieră este o prioritate, în timp ce pentru foarte mulți participanți la traficul rutier, siguranța rutieră și conducerea preventivă este un concept aproape inexistent sau despre care își amintesc doar atunci când întâlnesc echipajele de poliție în trafic.

O spun cu părere de rău, pentru că această afirmație se regăsește în statistică, adică în cifrele seci care reflectă situația reală sau aș putea spune situația tristă și chiar tragică de pe șosele.

Cifrele reci ne arată că în primele șase luni ale acestui an, în județul Cluj au fost înregistrate 191 de accidente rutiere grave în urma cărora 27 de persoane au decedat, 190 au fost rănite grav și 89 au fost rănite ușor.

Principalele 5 cauze generatoare de accidente rutiere grave pe drumurile din județul Cluj au fost: traversarea neregulamentară a drumului public de către pietoni, viteza neadaptată la condițiile de drum și trafic, neacordarea de prioritate pietonilor angajați regulamentar în traversarea drumului public, abaterile comise de bicicliști și neacordarea de prioritate vehiculelor. (Traian Morar, Agent sef principal de politie la Biroul de Analiza si Prevenire a Criminalitatii, IPJ Cluj )

Ce ar mai putea fi spus după acestea?

Multe lucruri pot fi spuse de la infrastructură la numărul de mașini, de la legislație la numărul mic de polițiști. Considerăm că accentul ar trebui pus pe responsabilitate socială. Să fim mai responsabili pentru ceea ce facem în trafic, să nu căutăm permanent scuza drumurilor proaste, a traficului aglomerat, a numărului mare de mașini, a lipsei autostrăzilor, etc.

Să recunoaștem că noi decidem să conducem cu viteză excesivă sau neadaptată, să nu acordăm prioritate, să traversăm neregulamentar, să ne angajăm în depășiri riscante, să nu purtăm centura de siguranță și așa mai departe.

Toate acestea, noi participanții la traficul rutier le decidem și ceea ce noi decidem să facem ne afectează în mod direct pe noi, dar și pe ceilalți participanți la traficul rutier.

Ce recomandări sunt cele mai potrivite pentru a reduce riscul implicării în evenimente rutiere? Poate că cel mai bun sfat, cel mai la îndemână și cel mai potrivit este acela de a respecta prevederile legale. Fiți responsabili în trafic și nu uitați că cineva drag vă așteaptă acasă! Și nu uitați că cineva drag îi așteaptă acasă și pe ceilalți participanți la traficul rutier.

Pe de altă parte, experţii în psihologia transporturilor au arătat că persoanele agresive la volan se încadrează în categoria comportamentelor de tip A, adică a persoanelor impulsive, care au, în general, un temperament coleric, caracterizat prin competitivitate accentuată.

“Agresivitatea în trafic e un comportament care se contaminează, sau, dacă este întărit pozitiv, escaladează”, explică psihologul principal Mihaela Rus, preşedintele Asociaţiei PsihoTrafiQ.

Specialiştii au mai arătat că vinerea, în jurul orei 17.45, este punctul maxim al agresivităţii la volan, pentru că se apropie weekendul, si persoanele au acumulat toată oboseala şi tensiunile din timpul săptămânii.

Redacția