Corectitudine politică, o eroare cu urmări grave
Nu e voie să zici negri americani ci afro-americani, nu e voie să zici ţigani ci romi, nu e voie să zici handicapaţi (nici măcar oameni cu handicap) ci persoane cu nevoi speciale, nu e voie să zici homo ci comunitatea LGBT, nu e voie să zici terorişti musulmani ci islamişti radicalizaţi, nu e voie să ţii evidenţa infracţionalităţii pe grupuri (de nici un fel), nu e voie să spui că între negri, galbeni şi albi sunt deosebiri fizice şi intelectuale dovedite ştiinţific. In general, nu e voie să zici nimic din ceea ce ar putea leza orgoliile unora sau ar da peste cap teoria (deloc dezinteresată) care afirmă că oamenii sunt egali şi la fel.
Articol editat de Alina Vingan, 31 iulie 2016, 08:34
Aceste ciudăţenii, cu efecte sociale tot mai vizibil dăunătoare, fac parte din lunga listă de interdicţii a noului totalitarism, numit – ironic, probabil – „corectitudine politică„.
Iată câteva exemple de peste hotare:
BBC a renunțat la utilizarea termenilor Before Christ (BC) și Anno Domini (AD), care i-ar putea leza pe cei cu altă religie decât creştină, cu termenii ‘Before Common Era’ / ‘Common Era’ (înaintea erei noastre / era noastră)
Parlamentul European a făcut propunerea de a se interzice în limba engleză titlurile care indică starea civilă ca ‘Miss’ și ‘Mrs’ (doamnă și domnișoară), spre a nu ofensa unele persoane cu sex incert. Propunerea avea în vedere să interzică și termenii ‘Madame’ și ‘Mademoiselle’ din franceză, ‘Frau’ și ‘Fräulein’ din germană și ‘Señora’ și ‘Señorita’ din spaniolă.
Pentru a nu ofensa negrii, în SUA s-a instituit terminologia „Caucasian” pentru a desemna oamenii din rasa albă şi „African-American” pentru cei din rasa neagră
La un oficiu de plasare a forței de muncă din SUA, unui patron care căuta candidați „de încredere și harnici” i s-a respins publicarea anunțului pe motiv că „îi discriminează pe cei care nu sunt de încredere”.
În România, cu toate eforturile unor grupuri finanţate din afară, „corectitudinea politică” nu a prins decât la o infimă minoritate.
Teoria spune că evitarea folosirii unor cuvinte care-i deranjează pe cei desemnaţi de ele promovează buna înţelegere. Cu toate astea, n-am observat o creştere a nivelului civic al minorităţii Roma (corectitudine politică sadea!) după renunţarea la folosirea oficială a termenului „ţigan”. Nici musulmanii violenţi nu s-au îmblânzit după eliminarea acestei sintagme din uzul public.
Un tânăr american a câştigat un concurs de oratorie, acum câţiva ani, dând o definiţie umoristică dar perfect valabilă acestui flagel contemporan: „PC assumes that it is entirely possible to pick up a turd by the clean end„. În româneşte: „Corectitudinea politică presupune că este perfect posibil să apuci un excrement de capătul curat„.
Cu alte cuvinte, „corectul politic” nu poate accepta că există oameni sau fapte integral rele, dăunătoare, murdare, şi va insista să trecem cu vederea bârna din ochiul celuilalt pentru a căuta firul de păr din ochiul nostru.
Dacă efectele CP s-ar limita la limbaj n-ar fi chiar o tragedie, dar, din păcate, decizii la nivel naţional şi chiar mondial se iau ţinând cont de aceste aberaţii.
De aceea, Poliţia nu intervine în forţă când e nevoie împotriva minorităţilor etnice de culoare (ţigani, arabi, negri, pakistanezi, etc) fiindcă se teme să nu fie acuzată de rasism sau/şi islamofobie (de parcă aceste acuzaţii ar fi un dezastru pentru ordinea publică), de aceea masele de imigranţi care invadează continentul sunt tratate cu mănuşi pentru motivul exclusiv că sunt formate din ne-albi, ne-europeni şi ne-creştini.
Există, totuşi, o categorie de cetăţeni asupra cărora e permis să fie aruncate orice fel de lături verbale şi să fie exercitate orice acţiuni represive: albii creştini din Europa de Est.
Din motive pe care n-a reuşit nimeni să mi le explice, occidentalii acceptă mai degrabă clanurile musulmane care le distrug societatea decât pe români, bulgari, sârbi sau ruşi.
Românii au o expresie populară cât se poate de adecvată acestor vremuri: „fiecare pasăre pe limba ei piere„.
Sau, corect-politiceşte spus: „unele persoane non-umane cu abilitatea de a zbura îşi riscă viaţa comiţând greşeli care nu le pot fi imputate fără a le discrimina„.
Dan Horea