Ascultă Radio România Cluj Live

Ce se întâmplă cu minciunile spuse sub Podul Minciunilor?

Podul Minciunilor şi poveştile care au apărut în jurul lui de-a lungul timpului, atrag an de an tot mai mulţi turişti. Mulţi dintre ei chiar merg acolo să îşi facă promisiuni şi să vadă ce se întâmplă.

Ce se întâmplă cu minciunile spuse sub Podul Minciunilor?

Articol editat de , 5 iulie 2016, 06:00 / actualizat: 5 iulie 2016, 8:17

Podul Minciunilor, cel care face legătura dintre Piaţa Mică şi Piaţa Huet din Sibiu, a fost întotdeauna înconjurat de mister şi de poveşti a căror veridicitate încă nu a putut fi confirmată. De la negustori necinstiţi şi până la iubiri mincinoase, podul este învăluit într-o serie de legende care atrag an de an numeroşi turişti. Prima poveste apărută despre conexiunea dintre cele două părţi ale oraşului a apărut chiar înainte ca podul să fi avut utilitatea de azi. Răzvan Pop, istoric, ne spune în continuare ce era podul Minciunilor în secolul al XVII-lea.

Numele podului este mai vechi decât podul în sine, pentru că găsim o astfel de denumire undeva prin 1660, Podeţul Minciunilor. Era una din porţile de intrare în cetate. În baza superioară a turnului un mic culoar de trecere care făcea legătura între piaţa în sine şi Piaţa Huet. Ei bine, când a dispărut rolul de fortificaţie, nu mai avea un rol militar şi atunci multă lume se aşeza pe podeţ. Piaţa Mică era o piaţă comercială de la început şi lumea vindea oriunde avea loc, normal că au ajuns anumiţi comercianţi să îşi vândă marfa pe podeţ. Ştiţi cum sunt comercianţii şi cum îşi prezintă tot ce au şi de aici ar fi venit de fapt numele de Podul Minciunilor.

Povestea pe care o auzim cu toţii atunci când ajungem pentru prima dată în preajma podului este cea în care se vorbeşte despre promisiunile de iubire pe care militarii le făceau domnişoarelor.

La Podul Minciunilor sunt 3 legende, cele mai cunoscute – aceea în care se spune un sibian dacă spune o minciună va face podul să se prăbuşească. A doua, care are o mică legătură istorică, e legată de faptul că podul acesta a fost încă de la început un loc de întâlnire mondenă, urbană. Lumea ieşea să se întâlnească la pod aşa cum ne întâlnim acum în Piaţa Mare. Mai ales în secolul al XIX-lea, Sibiul era plin de tineri militari care făceau armata sau erau cantonaţi în Garnizoana Sibiu şi evident că ieşeau în oraş, se întâlneau cu tinere domnişoare, promiteau multe şi când plecau rămânea povestea frumoasă a celor care nu se mai întâmplau.

Cea mai plauzibilă ipoteză este însă una deloc fantastică sau magică – atunci când s-a făcut trecerea din săsească la germana nouă, cei care au tradus numele podului i-ar fi schimbat numele din greşeală.

Podul în sine avea o denumire, doar că s-a tradus din germana veche în cea nouă un pic eronat. Aşa s-a ajuns de la Liegenbrücke, aşa este găsit în acte înainte de 1600, în Lügenbrücke, podul minciunilor. Trebuie să avem în vedere şi această eroare lingvistică a traducerii numelui. Chiar şi aşa rămâne un monument de referinţă, pentru că rareori ai într-un oraş un pod pe sub care nu trece o apă, are un nume frumos şi să nu uităm că este al doilea pod de fontă din Europa.

Adevărate sau nu, aceste poveşti care înconjoară Podul Minciunilor de sute de ani îi conferă o alură magică şi foarte atrăgătoare. Poate tocmai de aceea chiar şi noi sibienii suntem mereu atraşi către acest loc.

podul minciunilor (4)

Cristina Bălău

Puteţi să ascultaţi Radio Antena Sibiului online AICI.

Inedit! O tânără de 15 ani duce mai departe munca lui Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța
Reportaje joi, 23 ianuarie 2025, 13:44

Inedit! O tânără de 15 ani duce mai departe munca lui Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța

O tânără de 15 ani continuă să ducă mai departe bogata zestre artistică a celui care a fost creatorul celebrului Cimitir Vesel din Săpânța,...

Inedit! O tânără de 15 ani duce mai departe munca lui Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța
Să râdem în cea mai tristă zi a anului!
Reportaje luni, 20 ianuarie 2025, 16:35

Să râdem în cea mai tristă zi a anului!

Ziua de 20 ianuarie este numită Blue Monday sau Lunea cea tristă. Este un nume dat zilei de luni din a treia săptămână a lui ianuarie,...

Să râdem în cea mai tristă zi a anului!
„Habitatul lor sau al meu?” Când castorii devin vecini problemă | FOTO
Reportaje luni, 20 ianuarie 2025, 13:59

„Habitatul lor sau al meu?” Când castorii devin vecini problemă | FOTO

Cică să nu deranjăm habitatul lor natural; păi şi cu habitatul meu cum rămâne?, se întreabă un clujean căruia castorii i-au distrus deja...

„Habitatul lor sau al meu?” Când castorii devin vecini problemă | FOTO
MINA Cluj: locul unde arta și tehnologia se îmbină perfect
Reportaje sâmbătă, 18 ianuarie 2025, 00:00

MINA Cluj: locul unde arta și tehnologia se îmbină perfect

Cu o suprafață de peste 4.000 de metri pătrați, indoor și outdoor, cel mai mare centru de artă imersivă din Europa, MINA oferă vizitatorilor...

MINA Cluj: locul unde arta și tehnologia se îmbină perfect
Reportaje vineri, 17 ianuarie 2025, 10:58

Avem un castel, ce facem cu el?

Avem un castel proaspăt restaurat, ce facem cu el? Răspunsuri la această întrebare vom afla la Casa Tranzit, str. Barițiu, nr. 16, din Cluj...

Avem un castel, ce facem cu el?
Reportaje joi, 16 ianuarie 2025, 16:33

Călătorie între stele și dor – o sărbătoare a culturii la Liceul Teoretic Avram Iancu

Ziua Culturii Naționale a fost celebrată la Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj, prin-un eveniment denumit sugestiv „Călătorie între...

Călătorie între stele și dor – o sărbătoare a culturii la Liceul Teoretic Avram Iancu
Reportaje joi, 16 ianuarie 2025, 10:21

Studenții UBB, campioni mondiali în SUA

Patru studente de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au câștigat o renumită competiție internațională de business organizată în...

Studenții UBB, campioni mondiali în SUA
Reportaje miercuri, 15 ianuarie 2025, 00:00

Accesul la cultură al persoanelor cu dizabilităţi, un fenomen de nișă

Avem aproape 900 de mii de persoane cu dizabilităţi în România, pentru care accesul la cultură este un fenomen insular. Iniţiative există,...

Accesul la cultură al persoanelor cu dizabilităţi, un fenomen de nișă