Au murit pentru viitorul nostru

Clujenii au comemorat azi 26 de ani de la Revoluţia Română. În 21 decembrie 1989 la Cluj-Napoca au murit 26 de persone şi alte 64 au fost rănite. În semn de recunoaştere şi în acest an oficialităţile, împreună cu revoluţionarii şi oamenii,  au depus coroane în faţa clădirii Astoria şi în faţa monumentului „Stâlpii Împuşcaţi”, din Piaţa Unirii. În fiecare locaţie un preot a oficiat slujbe de pomenire a celor decedaţi la revoluţie.

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 21 decembrie 2015, 16:42 / actualizat: 23 decembrie 2015, 11:44

Marşul comemorativ la care au participat puţin peste 50 de persoane s-a încheiat la cimitirul Eroilor, unde a fost intonat Imnul Eroilor şi unde a avut loc defilarea Gărzii militare de onoare.

Au fost momente emoţionante, care ne-au determinat azi pe fiecare dintre noi să ne reamintim acele evenimente terifiante prin care a trecut ţara. Acele vremuri sunt încă vii în memoria revoluţionarului clujean Iosif Sakacs, cu toate că au trecut 26 de ani de atunci:

Este vie în memoria mea şi acolo va rămâne pentru totdeauna. Pentru că aceşti eroi, care nu mai sunt printre noi şi care au produs schimbare în ţară. Au murit oameni care nu ştiu de ce mor. Pur şi simplu s-a cerut sânge. După Revoluţie au murit peste 1.000 de oameni. De ce au trebuit aceşti oameni, pur şi simplu, să moară nevinovaţi, aceşti îngeri ca şi noi, ca şi alţii. Dumnezeu să-i odihnească! Tinerii din ziua de astăzi nu preţuiesc, pentru că nu ştiu ce înseamnă. Ar fi trebuit să fie mai mulţi tineri azi aici, în semn de respect. Ce aui ei în ziua de azi se datorează acestor eroi, care s-au jertfit şi a celor care suntem noi revoluţionarii, care am menţinut eroismul lor.  Şi care am instaurat această schimbare care a devenit, de-a lungul timpului, fatidică pentru noi, poporul român. (Iosif Sakacs)

Tinerii au cam lipsit azi de la acest eveniment, însă eu nu. Am fost de faţă la comemorare şi mi-am amintit cu respect faţă de cei care au murit la Revoluţie, pentru ca eu azi să trăiesc alte vremuri. Aveam 5 ani când a început revoluţia şi îmi aduc aminte că seara trebuia să stăm pe întuneric iar ziua abia dacă ieşeam afară.

Spaima era în fiecare dintre noi îşi amintesc câţiva tineri:

Îmi amintesc focurile de armă. Era panică. Ştiu că părinţii mei erau foarte bucuroşi că a picat regimul comunist.

Revoluţia a avut un impact nasol pentru mine. Îmi aduc aminte, aveam 5 ani, că nu ne lăsa afară să ne jucăm. Eram efectiv terorizaţi, mai rău ca şi cei care au ieşit în stradă, care participau la Revoluţie. Afară se auzeau împuşcături. Îmi aduc aminte foarte puţin dar a fost groaznic.

Pentru mine, Revoluţia a reprezentat începutul libertăţii mele şi şanse mai bune pentru viitorul copiilor noştri.

Pentru mine Revoluţia reprezintă un lucru bun şi în acelşi timp mai puţin bun. Eram mai copil pe vremurile acelea, dar era mai bine într-un fel. Ştiam ce înseamnă respectul.

Potrivit rezultatelor cercetărilor Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, în decurs de o săptămână, au murit 1.166 de oameni nevinovaţi, care nu au dorit altceva decât să scape de dictatura ceauşistă.

Corina Gliguța