PUG-ul și blocul, la Cluj
Dezvoltarea urbană presupune şi construcţii noi.
Articol editat de DSRNetworkAdmin, 30 octombrie 2015, 08:15 / actualizat: 30 octombrie 2015, 13:56
Case, blocuri, clădiri comerciale. Problema este că multe din aceste clădiri noi afectează confortul şi, adesea, chiar funcţionalitatea clădirilor vechi lângă care sunt amplasate. Cazuri cred că ştie toată lumea.
De pildă, stai într-o casă sau într-un bloc vechi, cu o privelişte frumoasă şi mult spaţiu verde.
Într-o zi, descoperi că spaţiul verde este ocupat de o organizare de şantier, la 10 metri de geamul tău. Vin excavatoare şi buldozere, apoi macarale, betoniere, muncitori, materiale şi, în câteva luni, priveliştea cea frumoasă se transformă într-un perete.
Soare nu, relaxare nu, în schimb ai senzaţia că spaţiul tău vital şi intimitatea îţi sunt violate. Protestezi, adesea împreuncă cu vechii tăi vecini, şi afli cu stupoare că noua construcţie respectă reglementările în vigoare. Alteori afli că nu le respectă, dar şantierul merge înainte, iar calitatea vieţii tale deja a scăzut dramatic. Reclami la Primărie afacerea care te deranjează, dar şansele de a vedea hardurghia demolată sunt nule.
Multă lume reclamă, puţine sunt sancţiunile şi nici una nu impune refacerea stării iniţiale a locului.
Iulia Perşa, de la biroul mass-media al Primăriei Cluj-Napoca, ne-a furnizat cifrele pentru anul în curs.
Au fost înregistrate 1363 de sesizări, majoritatea pentru lipsa ori nerespectarea autorizaţiei de construcţie sau a limitei de proprietate. Cele mai multe reclamaţii au venit din Centru şi din cartierele Mănăştur, Bună Ziua şi Zorilor. Au fost înregistrare 165 de abateri, însă doar 95 au fost sancţionate contravenţional. Au fost întocmite 70 de plângeri penale şi acţiuni de desfiinţare în instanţă. (Iulia Perşa)
Cauzele pentru care se pot întâmpla astfel de aberaţii sunt două. Prima ţine de modul în care Serviciul Urbanism al Primăriei interpretează prevederile Planului Urbanistic General (PUG), a doua ţine de îngăduinţa exagerată a legilor româneşti, care nu permit demolarea rapidă, pe cheltuiala contravenientului, a construcţiei ilegale. Procesele durează cu anii, iar la final totul se soldează cu o amendă şi legalizarea afacerii. Deranjul provocat vecinilor nu se mai ia în calcul, ba chiar a ajuns subiect de batjocură din partea „investitorilor”.
Szabolcs Guttman este preşedintele ordinului arhitecţilor, filiala Transilvania şi era arhitect-şef al Sibiului în perioada de glorie când oraşul a fost capitală culturală europeană.
În 25 de ani de anomalii urbanistice în România am parcurs 3 generaţii de PUG-uri, documentele care reglementează totul în materie de urbanism. Din păcate, primele două generaţii de PUG-uri au eşuat din start. Cauza? De pildă, imediat după 1989 s-a crezut că va predomina construirea de case şi vile, dar ne-am dat seama repede că suntem prea săraci pentru asta. Mai mult, nici autorităţile nu aveau bani pentru infrastructura noilor cartiere.
Drept urmare, au început să apară pachete de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) pe loturi, care puteau încălca prevederile PUG. Cine a avut un teren pe care, iniţial, plănuise construirea unei vile, şi-a dat seama că nu va fi rentabil, aşa că a ales să construiască un bloc, cu multe apartamente, din a căror vânzare îşi acoperea cheltuielile şi îi rămâneau bani pentru a construi un alt bloc şi aşa mai departe. (Szabolcs Guttman)
Îndesirea clădirilor în zone deja dens construite are adversari – mai ales vecinii care-şi văd confortul grav afectat – dar şi susţinători: proprietarii terenurilor cu pricina, arhitecţii interesaţi în obţinerea unui contract consistent şi, ciudat lucru, o mulţime de cetăteni pentru care civilizaţie egal betoane, poluare şi autoturisme. In straturi, dacă s-ar putea.
Dan Horea
