Oameni de poveste: Ovidiu Mihăilescu, veşnic tânăr şi liber
Prieten al Diligenţei de Bizanţ încă din anii nouăzeci, când încă mai locuia la Cluj, Ovidiu Mihăilescu îşi caută mereu câte un drum spre sufletele iubitorilor de muzică folk cântând şi scriind poezie. Ştie ce le place, ştie că le place ce a făcut el până acum în muzică, dar vrea mai mult şi experimentează. Este iniţiatorul unui univers artistic în care parodia, critica socială, dar şi romantismul şi lirica inteligentă şi subtilă coexistă în chip minunat.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 iunie 2015, 22:00
Mărturiseşte că a îndrăgit acest gen muzical ascultându-i pe Mircea Baniciu şi Valeriu Sterian. I-a plăcut stilul de artist voce-chitară, dar acum, după ceva ani de peregrinare pe scene, caută să mai schimbe ceva:
Încerc să schimb şi eu hainele, ca să spun aşa. Pesemne că odată cu vârsta fiecare dintre noi încearcă să se schimbe un pic, într-un fel sau altul. La mine, schimbarea a însemnat trupa Joi, adică o încercare de a mări un pic dinamica şi a intra într-un regim de trupă care înseamnă şi chitară, şi percuţie, şi contrabas, mult mai complicat şi mai greu decât a cânta singur pe scenă, chitară-voce. Evident că am descoperit că piesele sună altfel, probabil că şi stilul s-a schimbat puţin.
Dacă v-aţi întrebat vreodată de ce încearcă mereu folkiştii să îşi complice muzica şi prestaţia pe scenă, aveti acum ocazia să vă dumiriţi:
Evident că voce-chitară are avantajul că poţi transmite mult mai uşor şi mult mai bine emoţia. Problema este că, de regulă, voce-chitară înseamnă un public limitat. Avantajul transpunerii în trupă este că creşte mult dinamica şi creşte mult nivelul sonor şi atunci poţi acoperi sălile mari, zgomotoase, poţi dinamiza publicul, adică ai un pic mai mult impact.
Orgolios doar când compune, Ovidiu Mihăilescu îşi preţuieşte modelele şi confraţii:
În mod sigur m-am construit ascultând albumele lui Mircea Baniciu şi ale lui Vali Sterian! Ei au fost modelele mele de la început, fiindcă aşa am descoperit eu muzica folk. Ulterior, bineânţeles că şi Nicu Alifantis a însemnat foarte mult în muzica mea şi toţi ceilalţi. Fiecare mi-a dăruit câte ceva. Cred că aşa ne construim cu toţii, ascultând şi învăţând ceva de la ceilalţi.
Ovidiu Mihăilescu a prins primii ani ai Diligenţei de Bizanţ şi a rămas fanul emisiunii de la Radio Cluj:
Mă aflu printre admiratorii emisiunii Diligenţa de Bizanţ. Mi-e dor şi de Cluj, fiindcă nu am mai cântat de vreo doi ani acolo şi abia aştept ocazia să vin şi să cânt. Le doresc tuturor să călătorească cu Diligenţa, pentru că nu ai ocazia să mergi în fiecare zi cu ea, toată lumea fuge cu maşina şi cu graba, repede, repede să treacă viaţa şi să nu înţelegem ce am trăit!
Perfect! Şi, cum mai sunt multe de povestit, de cântat şi de ascultat, în seara aceasta, de la ora 22.00, Diligenţa de Bizanţ, de la Radio Cluj, vă dă întâlnire cu povestea şi muzica lui Ovidiu Mihailescu.
Florin Săsărman
Nu uitaţi, Radio Cluj se poate asculta şi online AICI