Activitatea Direcției Antifraudă în primele 3 luni din 2015
Direcția Generală Antifraudă Fiscală, din cadru ANAF, alocă 90% din resursele umane și materiale acțiunilor de combatere a marii evaziuni. Deși rezultatele DGAF au fost făcute publice în repetate rânduri, o mare parte din mass-media, lideri de opinie, lideri politici și europarlamentari continuă să prezinte activitatea ANAF, în ce privește combaterea evaziunii fiscale, ca fiind concentrată pe controlul buticurilor, tarabelor, cofetăriilor sau confiscărilor de urzici, în ciuda faptului că toate aceste cazuri au fost dezmințite și s-au dovedit a fi pure invenții.
Articol editat de cristina.rusu, 12 aprilie 2015, 07:00
În plus, acțiunea de combatere a micii evaziuni este prezentată în continuare ca distrugând cea mai mare parte a micilor întreprinzători și aruncând în șomaj angajații, în ciuda datelor oficiale care contrazic aceste prezentări distorsionate ale realității, date care au fost prezentate în repetate rânduri reprezentanților presei spre a fi aduse la cunoștința opiniei publice.
În realitate, la nivel național, în perioada 01-30 martie 2015 au fost dispuse 1.495 amenzi contravenționale pentru încălcarea obligației legale de a utiliza casa de marcat electronică fiscală și de a emite bon fiscal, iar cele 281 suspendări de activitate (la nivel național) dispuse în martie 2015, pentru refuzul emiterii bonului fiscal, reprezintă doar 18,8% din totalul celor 1.495 sancțiuni dispuse în această perioadă.
Subliniem faptul că din 1,5 milioane contribuabili mici și mijlocii și PFA-uri, cele 281 de suspendări reprezintă 0,018%, ceea ce nu poate reprezenta sub nicio formă un atac la buna funcționare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.
În ce privește linia prioritară de acțiune a DGAF, care este reprezentată de analiza, investigarea și instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematic, aveți prezentate sintetic principalele realizări din primul trimestru din 2015, însoțite de câteva exemple concrete, privind destructurarea unor rețele care fraudau în mod sistematic bugetul de stat. Menționăm că, în ce privește exemplele prezentate, care reprezintă doar o parte din dosarele instrumentate de DGAF în primele 3 luni din 2015, nu putem oferi detalii suplimentare întrucât toate aceste cazuri se află în cursul cercetării penale.
• Nr. actelor de sesizare a organelor de urmărire penală: 138
• Valoare estimată a prejudiciilor: 125,59 milioane euro
• Măsuri asiguratorii: 129,70 milioane euro
• Confiscări numerar, bunuri și venituri ilicite: 6,57 milioane euro
Exemple cazuri destructurare rețele de firme organizate sistematic în vederea fraudării bugetului de stat pentru care s-au întocmit sesizări penale (trim 1 2015)
• Caz 1: S-a prejudiciat bugetul de stat prin aplicarea ilegală a regimului special al TVA pentru autoturisme second-hand, sustrăgându-se astfel de la plata TVA datorată şi de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
• Prejudicii:36.151.801 lei (cca 8.179.140 euro)
• Caz 2: Achiziţii fictive de consumabile pentru construcţii şi carburanţi auto, realizate în scopul deducerii ilegale de TVA şi a diminuării nejustificate a bazei impozabile.
• Prejudicii: 25.964.060 lei (cca 5.874.221 euro)
• Caz 3: Achiziţii fictive de forţă de muncă în scopul deducerii ilegale de TVA şi a diminuării nejustificate a bazei impozabile.
• Prejudicii: 17.919.530 lei (cca. 4.054.192 euro)
• Caz 4: Supraevaluări şi achiziţii fictive, inclusiv de la societăţi inactive, de materiale de construcţii şi servicii, realizate în scopul decontării ilegale din proiecte finanţate din fonduri europene.
• Prejudicii: 15.740.432 lei (cca 3.561.183 euro)
• Caz 5: Realizarea de tranzacţii succesive şi circuite artificiale fără fundament real, realizate în scopul deducerii ilegale de TVA şi a diminuării nejustificate a bazei impozabile, aferente unor achiziţii intracomunitare de materiale de construcţii.
• Prejudicii: 12.199.053 lei (cca 2.759.966 euro)
Redacția
Nu uitați, Radio Cluj se poate asculta și online, AICI
