Someşul navigabil – ce riscuri există

Someş navigabil, spaţii de promenadă, parcuri şi zone de agrement în imediata vecinătate a albiei şi monorail pe deasupra apei, au fost câteva dintre propunerile făcute la dezbaterea despre sistematizarea Someşului Mic.

Articol editat de Carmen Sas, 13 ianuarie 2015, 12:49

Someş navigabil, spaţii de promenadă, parcuri şi zone de agrement în imediata vecinătate a albiei şi monorail pe deasupra apei, au fost câteva dintre propunerile făcute la dezbaterea despre sistematizarea Someşului Mic.

Pentru amenajarea Someşului, primăria Cluj Napoca va lansa un concurs de idei în care să fie prezentate soluţii de dezvoltare urbană pentru întreaga albie a răului din zona metropolitană, cuprinsă între comunele Floreşti şi Apahida.

Reprezentanţii municipalităţii au cerut instituţiilor publice, arhitecţilor, dar şi organizaţiilor societăţii civile să facă propuneri legate de folosirea cât mai eficientă a spaţiilor adiacente Someşului.

Coordonatorul proiectului, arhitectul Şerban Ţigănaş, spune că sugestiile vor fi incluse în caietul de sarcini care va sta la baza concursului de idei:

Sunt trei categorii de proiecte. Legăturile pe care le poate face Someşul transversal, adică de pe un mal pe celălalt; punţi pietonale, poduri. Legăturile în lung, deci posibile zone de promenadă, piste pentru biciclişti, artere de circulaţie. Lucrul acesta este evident pe anumite tronsoane şi acuma, mai ales în zona de Vest – Parcul Rozelor, Parcul Iuliu Haţieganu – şi e vorba de a treia categorie, terenurile care au ieşire la malul Someşului. (arhitectul  Şerban Ţigănaş)

Reprezentantul Companiei Apele Române, inginerul Ioan Curt, avertizează însă că unele idei au nevoie de fonduri uriaşe pentru a putea fi puse în practică. El a explicat, de exemplu, că în zona Cartierului Grigorescu, la podul Garibaldi, Somesul are o adâncime de 1,8 metri, iar 50 de metri în amonte abia dacă apa ajunge până la genunchi.

Ioan Curt a mai spus că nici debitul răului nu poate fi controlat, deoarece acesta fluctuează în funcţie de necesităţile de moment ale sistemului energetic naţional. Astfel, porntrea hidrocentralei de la Marişelu poate mări şi de 10 ori debitul apei într-un interval de doar câteva ore.

Amenajarea unor zone navigabile pe Someşul Mic în Cluj Napoca are două provocări. Una panta mare care necesită lucrări hidrotehnice complicate şi mai este variaţia mare de debit. El poate să varieze între 5 mc/s şi 60 mc/s. La un debit de peste 50 de mc/s oamenii care fac sporturi nautice în zona Grigorescu s-ar putea trezi duşi de ape până pe la Satu Mare. (Ioan Curt)

După stabilirea soluţiilor câştigătoare, primăria va prioritiza investiţiile propuse şi va găsi surse de finanţare pentru punerea lor în practică.

Mihai Miclăuş