Memoria comunismului trăit
Literatură şi totalitarism, dezbaterea de astăzi din cadrul Întâlnirilor Internaţionale de la Cluj, organizate de Teatrul Naţional, a adunat istorici, dramaturgi, critici literari din ţară şi străinătate, care au comentat modul în care ne raportăm la istoria recentă, la comunismul care pentru generaţia tinerilor de astăzi e filă de istorie.
Articol editat de , 10 octombrie 2014, 17:08 / actualizat: 11 octombrie 2014, 19:16
Trei spectacole în programul evenimentului oferă perspective diferite asupra istoriei recente: Amalia respiră adânc de Alina Nelega şi Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali şi Spetctatorul condamnat la moarte de Matei Vişniec.
M-a obsedat această problemă a libertăţii, individul în faţa puterii. Încă de când am început să scriu poeme, problema aceasta a libertăţii şi a literaturii ca spaţiu de libertate m-a preocupat. Mai târziu am făcut parte dintr-o generaţie care s-a angajat într-un fel de rezistenţă culturală şi eu însumi am crezut că prin aluzie, prin metaforă, prin parabolă pot fi denunţate ideologia unică, prostia, orarea, incusiv manipularea prin marile idei. Esigur, nu literatura a doborât totalitarismul dar literatura i-a ajutat pe oameni să evite spălarea totală pe creier, a fost o alternativă la ideologia oficială, la marile ceremonii orchestrate de putere, un refugiu, o terapie. Eu însumi am scris uneori pentru a-mi demonstra că mai pot fi liber. (dramaturgul Matei Vişniec)
Duminica 12 octombrie, de la ora 19, premiera Teatrului Naţional Cluj cu Mein Kampf de George Tabori în regia lui Alexandru Dabija, comentează în cheie ironică naşterea altei ideologii totalitare, nazismul. Formele totalitarismului, comunismul şi nazimsul, ilustrate în spectacole de teatru răspund temei din acest a Întâlnirilor Internaţionale de la Cluj, Căile libertăţii
Oana Cristea Grigorescu
