În cultură accentul face diferența – Radio Cluj spre 2016
Sfârșitul de an e vremea bilanțului, momentul când ne întrebăm ce am realizat, încotro mergem mai departe, mai ales că lumea în jur evoluează în viteză. O întâmplare cu iz de fabulă vorbește despre schimbarea atitudinii față de cultură la nivelul oamenilor de rând. Un părinte îngrijorat de cerințele de lectură la limba română mă rugase să-i furnizez câteva adaptări radiofonice ale romanelor din programa de liceu. Uite cum în câteva ore de teatru radiofonic ai parcurs manualul, suplinind zilele de lectură. Indiscutabil ceva se pierde, altceva, însă, se câștigă.
Articol editat de , 21 decembrie 2015, 14:01 / actualizat: 21 ianuarie 2016, 14:21
Facebook, twitter, instagram, what’s app, cu ele comunicăm în timp real, suntem acolo unde fotografiile și gândurile prietenilor noștri ne poartă. Mai mult, între două clicuri de mouse cultura s-a democratizat. Poți trece în câteva minute prin marile muzee, afli totul despre o pictură preferată, răsfoiești revistele și canalele specializate dedicate artelor, democrația culturii e un fapt împlinit. Oricine, în orice moment are acces la informație culturală, singura problemă rămâne selecția. Aici cade accentul care face diferența. Mă întorc la bilanțul sfârșitului de an și mă/vă întreb cum mai poți face cultură, eficient, la radio?
Am parcurs în 20 de ani de radio forme jurnalistice variate, am experimentat, ne-am aliniat cerințelor timpului: am crescut viteza. Unele forme au dispărut, altele sunt azi norma. Internetul reinventează formele jurnalismului, radio on demand ne suflă în ceafă. Rubricile culturale s-au dinamizat, accentele nu se mai pun pe exhaustivitate, ci pe selecția evenimentelor și reacția promptă, pe cât posibil în timp real. Aceasta e, fără îndoială, sintagma prezentului la care răspund rubricile scurte ce țintesc esența fenomenului cultural, informează și deschid gustul pentru a afla mai mult, pe cont propriu apoi. Dar accentul care face diferența în câștigarea încrederii audienței e selecția onestă, responsabilă.
Regăsim rubricile culturale de-a lungul zilei în programul Radio Cluj dar și pe site-ul nostru, mai bogate, completate cu fotografii și filmări. De la recomandări de agendă culturală dimineața, la intervenții live de la evenimente sau reportaje și interviuri și mese rotunde pe spații mai mari, evenimentul cultural e unul din valorile selecțiilor noastre informative. În strategia noastră culturală un loc privilegiat îl ocupă parteneriatele Radio Cluj cu marile evenimente culturale ale Clujului și Transilvaniei; festivaluri de teatru (Interferențe, FITSibiu, Teatru Scurt Oradea, Temps d’Images), festivalurile de muzică ale AMGD, Toamna Muzicală Clujeană, Jazz in the Park, Armonia, festivaluri de folclor sau de literatură (lista e mult mai lungă) fac vizibilă strategia culturală a postului și dincolo de on-air.
Să fii prezent în marile proiecte culturale, nu doar în rubrici și transmisii live, ci ca partener de dialog, invitat în dezbateri, jurii, selecții e pentru jurnaliștii Radio Cluj strategia prezentului ce își asumă rolul cultural al postului public și îl asociază instituțiile de cultură transilvane cu care suntem parteneri media de ani buni. Iar încununarea acestei strategii este fără îndoială Târgul de carte Gaudeamus, „cel mai citit târg de carte”, evenimentul corporației Radio România la care Radio Cluj e organizator la Cluj și Oradea ( intrat pe harta națională a Târgului acum doi ani). Statisticile ediției 2015 însumează peste 300 de participanți, mai mult de 700 de evenimente, cu un recordul de vizitatori înregistrat la 125.000, la Cluj și la Oradea
Vernisajele Galeriilor Radio, evenimentele organizate în sala noastră de spectacole, concertele de rock și teatru școlar, toate conturează un program coerent confirmat în ediții succesive, proiectat pe termen mediu și lung.
Celor ce cred că nostalgia e unica unitate de măsură a prezentului le sugerez să mediteze la semnificația polemicii tradiție-modernitate, conservatorism-schimbare. Cultura e fructuoasă când ajunge la oameni și istoria ei s-a scris cu prețul înfruntării formelor canonice.
Oana Cristea Grigorescu
