Calitatea apei pe care o consumăm- Subiectul Zilei
Sănătatea noastră depinde de calitatea apei! Despre apa pe care o consumăm zilnic vorbim, joi, 9 octombrie, la Subiectul Zilei.
Articol editat de , 9 octombrie 2014, 08:25 / actualizat: 10 octombrie 2014, 8:29
Mai bine de jumătate din sursele de apă potabilă din judeţul Sălaj au conţinutul de nitraţi şi nitriţi cu mult mai mare decât normele admise. Autorităţile au informat populaţia asupra pericolului pe care îl reprezintă consumul. În ciuda acestor avertismente, oamenii spun că beau apa de ani de zile şi nu au păţit nimic.
Analizele efectuate în teren de specialişti indică faptul că în majoritatea cazurilor, de vină sunt fosele septice neizolate, dar şi forarea de fântâni în apropierea grajdurilor de animale. Şi medicii sălăjeni atrag atenţia că substanţele din apă au efecte asupra organismului, mai ales la copii.
Lipsa reţelelor de canalizare, dar şi amplasarea surselor de apă în apropierea grajdurilor sau foselor septice izolate necorespunzător au condus la apariţia unor probleme deosebit de grave în privinţa calităţii apei din judeţul Sălaj.
Datele Oficiului Pedologic Sălaj, arată că mai bine de jumătate din sursele de apă din Sălaj figurează cu un conţinut mult mai mare de nitraţi si nitriţi decât prevăd normele în vigoare. Nu doar nitraţii si nitriţii, ci şi duritatea apei reprezintă o problemă gravă care se regăseşte în sănătatea populaţiei. Potrivit specialiştilor, populaţia trebuie să înţeleagă că nitraţii si nitriţii nu dispar prin fierberea apei, ci dimpotrivă concentraţia devine si mai puternică. Cea mai mare concentraţie de nitraţi şi nitriţi a fost descoperită pe raza comunei Someş Odorhei, unde nivelul admis a fost depăşit de 600 de ori.
Locuitorii municipiului Zalău refuză să bea apa de la robinet, deşi oficialii Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj asigură că este potabilă, iar consumul nu prezintă niciun risc. Cei mai mulţi zălăuani se plâng însă că apa are gust şi miros de clor şi preferă să consume apă din fântânile publice deşi au fost informaţi oficial că apa acestora are un conţinut mult prea mare de amoniac.
Primăria Zalău a anunţat că la toate fântânile publice din oraş au fost montate plăcuţe de avertizare asupra conţinutului de amoniac. Explicaţia prezenţei acestei substanţe în apă este oferită de specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj care au constatat în urma analizelor de laborator că de vină este compoziţia naturală a solului şi nicidecum eventualele infiltraţii din reţelele de canalizare.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Satu Mare
Locuitorii judeţului Satu Mare vor putea să-şi exprime opiniile cu privire la calitatea apei furnizate de operatorul oficial Apaserv. Denumită Caravana Apei, acţiunea se va desfăşura sub forma unui program de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la asigurarea accesului la serviciile de apă potabilă şi canalizare.
Prin acquis-ul comunitar acceptat de România, până în anul 2018 toate unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să implementeze programele de asigurare a apei potabile într-un mod organizat şi controlat. Pentru a constata ce măsuri au luat până acum primarii din judeţul Satu Mare, prefectul Eugeniu Avram a mobilizat factorii cu răspundere în domeniu, pentru a se implica în campania Caravana Apei.
În cadrul campaniei, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Sistemului de Gospodărire a Apelor şi Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu vor organiza întâlniri cu cetăţenii din fiecare localitate. Pe lângă informaţiile despre dreptul de a consuma o apă de bună calitate, oamenii vor primi chestionare cu întrebări referitoare la sugestiile pe care le au pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă şi canalizare. În campanie sunt invitate să se implice toate organizaţiile non-guvernamentele, voluntarii de mediu, precum şi unităţile de învăţământ cu statut de eco-şcoală.
Hidratarea corespunzătoare prin consumul unei ape de bună calitate şi a lichidelor sănătoase, ne pot feri de îmbolnăviri. ( Stelian Pop, medic oncolog )
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Prin robinetele sighetenilor va curge, în curând, apă de calitate!
Lucrările de construcţie la staţia de epurare a apelor menajere uzate sunt pe ultima sută de metri. Investiţia se ridică la 7.000.000 euro şi este realizată din fonduri europene. Lucrările au demarat în luna august 2014, iar constructorul estimează că în luna decembrie construcţia va fi gata, mai repede decât termenul stabilit în contract.
Staţia de epurare va ajuta la îmbunătăţirea calităţii apelor uzate rezultate din canalizarea oraşului Sighet, care se va filtra şi apoi se va reda în circuitul apelor din natură. În prezent, apa se epurează prin vechea staţie, care este funcţională şi va fi demolată când se va da în uz noua staţie.
………………………………………………………………………………………………………………………………….
Bistriţa
Deşi în ultimii ani regia bistriţeană de apă Aquabis şi-a extins reţelele de alimentare cu apă şi pe cele de canalizare în multe dintre comunele judeţului, nu toată populaţia din mediul rural se racordează la acestea, preferând să consume apa din fântana propriei case, pentru care nu trebuie să plătească. Mai grav este faptul că multe gospodării, chiar dacă se racordează la reţelele de apă, nu se racordează şi la cele de canalizare, ceea ce înseamnă că toate deversările din gospodărie ajung în pământ şi de aici, foarte probabil, în fântâni. Potrivit datelor furnizate de Aquabis, gradul de racordare a populaţiei din mediul rural la reţelele de canalizare este de până la 50 la sută, mult sub cel de racordare la reţelele de apă, estimat la 90 la sută. Efectele consumului de apă din propria fântână, în asemenea cazuri, pot fi grave:
La apă se mai racordează, în schimb la canalizare foarte rar. Nu avem pârghie de constrângere şi nu ştiu dacă ar da cineva o lege care să oblige toţi cetăţenii ca acolo unde s-au făcut lucrări de alimentare cu apă şi canalizare să se şi racordeze. În Bistriţa-Năsăud, în mediul rural, procentul celor care se racordează la reţelele de apă este de 80 la sută, dar în cazul racordării la canalizare este de doar 40– 50 la sută. (Ioan Şandru, directorul Aquabis)
Oamenii din satele în care au fost făcute reţele de apă şi canalizare spun că facturile pentru apă şi canal sunt destul de mari şi de aceea continuă să utilizeze apa din fântână, în cea mai mare parte a timpului. Cum se întâmplă în localitatea Chintelnic, unde Aquabis a făcut în urmă cu mai bine de doi ani şi o staţie de epurare:
Câtă apă consumăm, atâta plătim şi la canalizare. Astăzi beau apă de la robinet sau îi dau la cal să bea, o plătesc şi plătesc tot atâta şi la canalizare. Pe lună plătesc cam la două milioane şi jumătate, că eu nu am fântână în curte. (căruţaş)
Cei care nu s-au racordat la reţelele de apă şi canalizare spun că i-ar costa prea mult să facă acest lucru şi nu ţin seama de implicaţiile pe care deversarea apei menajere în pământul în care au săpată şi fântâna din care se alimentează cu apă, le-ar putea avea:
Nu m-am racordat nici la apă şi nici la canalizare, pt că nu am avut bani şi, pe de altă parte nici motive să mă racordez. Am hidrofor în fântână, iar la apa din casă îi dau drumul în pământ, pentru că nu am nici groapă septică. (cetăţean).
Cam 56 la sută dintre fântânile individuale sau publice din judeţ nu au apă corespunzatoare consumului uman. Consumând această apă, se pot face boli infecţioase acute ale tractului digestiv şi foarte mulţi iau o boală diareică nedeterminată, a cărui agent patologic nu se găseşte întotdeauna şi care poate fi pentru o familie sursa apei, din fântână. (Dr Doina Petri, director adjunct al DSP Bistriţa-Năsăud).
Doina Petri spune că primarii ar avea la îndemână un instrument legal pentru a-i determina pe oameni să îşi racordeze gospodăriile la reţelele de apă şi canalizare, dar pe care nu îl întrebuinţează. Este vorba de HG 974/2004, care stipulează că administraţiile locale identifică şi ţin evidenţa tuturor surselor de apă pentru consumul uman şi care, dacă nu intervin în situaţii ca cele prezentate mai sus, vor trebui să cheltuiască mai mult în cazul apei tratate pentru a deveni potabilă.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Sibiu
Apa de la robinet din Sibiu este conformă atât din punct de vedere al parametrilor chimici, cât şi cei biologici
Potrivit rezultatelor de laborator efectuate de Direcţia de Sănătate Publică Sibiu, la nivel de municipiu Sibiu, apa de la robinet are o calitate foarte bună:
Sibienii au încredere să consume apa de la robinet:
Chiar recomand apa de la robinet. E mai bună decât cea îmbuteliată.
Apă de la robinet. Eu am luat cea mai bună apă minerală, dar nu m-am simţit la fel de bine ca atunci când am băut apă de la chiuvetă.
Apa de la robinet e bună. Sibiul are o bună calitate vizavi de apă. E una dintre cele mai bine puse la punct ca investiţie.
La nivelul municipiului Sibiu, atât sistemul de canalizare cât şi cel de alimentare cu apă a fost complet modernizat pe fonduri europene, valoarea atrasă din 2007 şi până în prezent fiind de 13.7 milioane de euro. In prezent, Judeţul Sibiu, alături de Braşov, a mai obţinut o finanţare de 100 milioane de euro, care are în vedere crearea de noi staţii de epurare şi tratare a apei şi care prevede şi construcţia de canalizare si sisteme de alimentare cu apă a unor localitaţi rurale care nu au aceste utilităţi.
Redacţia
