Opera Naţională din Cluj va avea numele scris pe frontispiciul clădirii
Opera Națională Cluj-Napoca a primit dreptul, după aproape un secol de funcționare, de a-și pune numele pe fațada clădirii.
Articol editat de Carmen Sas, 30 septembrie 2014, 13:46
Numele Operei Naționale Române Cluj-Napoca va fi scris, pentru prima dată de la înființarea acesteia, în 1919, pe frontispiciul clădirii în care funcționează de 95 de ani.
Opera din Cluj-Napoca coexistă de aproape un secol în aceeași clădire cu Teatrul Național Cluj-Napoca, însă, pe clădirea care adăpostește cele două instituții de cultură, este trecut doar numele teatrului.
Primul teatru orășenesc (de limbă maghiară) din Cluj datează din 1821 și la acel moment funcționa într-un sediu aflat în apropierea clădirii Universității din Cluj (actuala Universitate Babeș-Bolyai), care era, de asemenea, o instituție cu predare în limba maghiară.
În 1904 a început construcția noii clădiri în actuala Piață Ștefan cel Mare, pe locul fostei piețe de lemne a orașului. Lucrările, finalizate în 1906, au fost executate de celebra firmă constructoare de teatre, Helmer și Fellner. Clădirea fost inaugurată în ziua de 8 septembrie 1906, cu o reprezentație a Teatrului Maghiar, al cărui director era Jenő Janovics, actor și regizor de teatru și film, unul dintre primii cinefili din Transilvania și primul deținător al unui platou de filmare (în jurul anului 1914).
Construit în stil baroc-rococo, edificiul are o capacitate de 1.000 de locuri și trei rânduri de logie. În 1919, la îndemnul lui Tiberiu Brediceanu, clădirea a trecut în patrimoniul Consiliului Dirigent Român. Tot atunci, Teatrul Maghiar a fost mutat în altă clădire, lângă Parcul Central, unde există și astăzi.
O dată cu preluarea teatrului de către români, inscripția în limba maghiară de pe frontispiciul clădirii a fost înlocuită cu una în română, însă, în mod paradoxal, timp de aproape un secol, pe fațadă a stat scris doar „Teatrul Național Cluj-Napoca”.
Teatrul și Opera din Cluj funcționează de zeci de ani în aceeași clădire, împărțindu-și în mod echitabil folosința spațiilor de spectacol și de repetiție, dar numai în vara acestui an(2014), a fost parcurs procesul administrativ de schimbare a denumirii.
Potrivit directorului Operei Romane Cluj, tenorul Marius Vlad Budoiu, și alți directori ai Operei au încercat să facă această reparație, însă procesul a fost într-atât de birocratic, încât au renunțat.
Anul acesta, în luna august, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a oferit Operei Naționale Cluj-Napoca dreptul de a-și pune numele pe fațada clădirii, alături de cel al Teatrului.
Pentru a celebra acest moment, Opera va organiza, în data de 5 octombrie,ora 20,00, un spectacol caritabil în beneficiul Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, care funcționează sub coordonarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Artiștii Operei Naționale Cluj-Napoca vor susține, în cadrul Galei de binefacere, un repertoriu universal de arii, uverturi, duete și coruri celebre, iar evenimentul se va încheia cu dezvelirea oficială a frontispiciului și cu un foc de artificii.
Biletele costă 15, 30 sau 60 de lei, iar suma obţinută va fi donata în întregime, Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”.
De asemenea, lucrarea de inscripționare a numelui Operei Naționale Cluj-Napoca va fi făcută din sume donate de comunitate, precum și din onorariile angajaților. Potrivit purtătorului de cuvânt al Operei, Sabin Mircea Rus, instituţia ar mai avea nevoie de 8.500 Euro, pentru a putea achita integral costurile lucrării.
Anca Mureşan
