Reconstituirea Daciei, un plan cu multe ambiţii la mijlocul Evului Mediu

Istoricul Tudor Sălăgean: Planul dacic este un plan european, nu este neapărat un plan al principilor din Ţările Române. Şi acest plan dacic a reapărut cu forţă în politica internaţională după prăbuşirea Ungariei medievale, învinsă în bătălia de la Mohács în 1526, iar apoi după cucerirea Budei în 1540. Imperiul German şi-a asumat în momentul prăbuşirii Ungariei atât recuperarea moştenirii istorice a Ungariei, cât şi reconstituirea planului dacic sau mai degrabă punerea sa în aplicare. Chiar şi planul dacic realizat de Mihai Viteazul era pus în aplicare tot în cadrul unei politici imperiale, o politică prin care imperiul încerca să se extindă către spaţiul central şi est-european şi să elimine ameninţarea otomană.

Articol editat de cristina.rusu, 11 octombrie 2019, 09:55

În scenă intră un personaj din galeria aventurierilor, simpatizat de capetele încoronate ale Europei, care s-a făcut celebru prin faptele de arme deosebite, dar şi prin cruzimea sa. Despre acest mercenar care-şi avea reşedinţa favorită la Cluj, de unde a şi pornit campania de reunificare a Daciei, ne vorbeşte istoricul Vladimir Bogosavlievici:

La mijloc de secol XVI, fiul voievodului Ioan Zápolya care devine principe, numit Ioan Sigismund, la negocierile cu imperialii habsburgi spunea:

„Eu las bucuros coroana Regatului Maghiar pentru coroana Regatului Daciei.”

Tot în acest plan dacic intră un mercenar italian, Giovanni Battista Castaldo. Era un mercenar care şi-a obţinut toate titlurile în urma meritelor militare şi între 1551-1556 a cam controlat Transilvania. Principatul Transilvaniei era dominat de habsburgi. Acest Castaldo, fiind în slujba împăratului Ferdinand I, fratele lui Carol al V-lea, ce a făcut? Pe cardinalul Martinuzzi de origine croată l-a lichidat, pe Ştefan Rareş de pe tronul Moldovei l-a lichidat, pe Mircea Ciobanul de pe tronul Ţării Româneşti l-a lichidat; şi orgolios fiind, s-a intitulat „restaurator al vechii Dacii” (a scos şi o medalie). Numai că nu i-a reuşit planul, pentru că în 1556 şi-a luat tălpăşiţa (Ioan Sigismund revenind iarăşi ca principe transilvan).

Cinci ani a stăpânit Castaldo Transilvania cu sprijinul imperialilor şi a plecat fără să-şi vadă visul împlinit, de a guverna o ţară întinsă pe teritoriul fostei Dacii. Totuşi, pe medalia bătută chiar de el, provincia romană apare sub chipul unei femei care-i întinde graţios mâna celebrului general, care-şi asumă – modest – titlul de „unificator al Daciei”. Tudor Sălăgean spune că nu e singura extravaganţă din biografia acestui controversat personaj:

Castaldo era un condottier, era un spadasin desăvârşit; era un personaj pitoresc, dar nu foarte plăcut. Se povesteşte despre asasinate comise de Castaldo şi de oamenii lui. Acelaşi Castaldo l-a asasinat în Transilvania pe cardinalul Martinuzzi, pentru a-i confisca practic comorile, averea, inclusiv tezaurele dacice care apăruseră în perioada respectivă. El a participat ca tânăr locotenent în marea bătălie de la Pavia, în care imperialii l-au învins pe regele Franţei Francisc I. Castaldo s-a întâmplat să fie printre cei care l-au capturat pe regele Franţei. Şi la împărţirea prăzii, Castaldo a tras la sorţi coroana regală a Franţei. A topit-o şi a transformat-o într-un colan de aur pe care l-a purtat cu mândrie la piept şi care apare în tablourile care îl reprezintă, inclusiv cel al lui Tizian. Dar ca să revenim la planul dacic: planul dacic al lui Castaldo a atins Ţara Românească şi Moldova, dar nu a reuşit să o facă deodată. Planul dacic, datorită legăturilor dintre Ţările Române şi Imperiul German, a ajutat foarte mult la ridicarea Clujului, care era oraşul de legătură între imperiali şi Ţările Române. Ei bine, Giovanni Battista Castaldo este primul mare general european, sau chiar prima personalitate europeană care spune despre Cluj că este cel mai frumos oraş al ţării şi care l-a preferat pentru reşedinţa sa.

Restaurarea antichităţii, ca obsesie a umaniştilor medievali şi apoi a Renaşterii, a conturat planul dacic, cel care a dus la numeroase încercări de a coagula cele trei ţări româneşti într-un stat puternic la gurile Dunării. Deşi istoria nu se scrie cu „dacă”, nu ne putem abţine să nu ne punem întrebarea unde ar fi ajuns astăzi naţiunea dacă acest plan ar fi reuşit şi românii ar fi fost protejaţi în dezvoltarea lor de un stat cu o anvergură europeană.

Ovidiu Moldovan / Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.