Ziua Holocaustului la Sighet

Ziua Holocaustului a fost marcată şi la Sighetu Marmaţiei, evenimentul fiind găzduit de casa memorială Ellie Wiesel, Muzeul Culturii Evreieşti din Maramureş. La eveniment au luat parte reprezentaţi ai comunităţii evreieşti din Sighet, ai Muzeului Maramureşean şi ai primăriei municipiului Sighet, dar şi numeroşi elevi ai liceelor din oraş.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 28 ianuarie 2017, 06:00

Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureşean a vorbit despre Ellie Wiesel, supravieţuitor al Holocaustului, născut la Sighetu Marmaţiei şi a făcut o incursiune în viaţa acestuia din anii petrecuţi în lagărele naziste:

Ellie Wiesel s-a născut în această casă în 1928, 30 septembrie şi a copilărit aici. A cunoscut acest spaţiu, parcul central al oraşului, Grădina Morii, a avut o viaţă cu bune, cu rele, cum a fost a oricărui adolescent de pe atunci. La vârsta de 15 ani a fost deportat la Auschwitz împreună cu întreaga sa familie.
Evreii din Sighet la început au fost speriaţi de prezenţa trupelor SS, dar apoi li s-a adus la cunoştinţă că de fapt soldaţii germani sunt foarte manieraţi, sărută mâna doamnelor, că dau bomboane la copii, că îşi fac singuri patul şi se poartă foarte frumos. Poporul lui Goethe şi a lui Schiller nu ar putea fi un popor rău şi tot ceea ce se spunea despre masacre şi toate suferinţele evreilor din alte ţări sunt doar scorneli ale Aliaţilor. Şi totuşi evreii din Sighetu Marmaţiei au fost înghesuiţi toţi în două ghetouri. Unul pornea, chiar de la această casă. Toate familiile de evrei au foat aduşi aici.
Ellie Wiesel spune că atunci când a fost îmbarcat şi dus spre Auschwitz, atunci şi-a pierdut copilăria. Râzboiul l-a maturizat extraordinar, dar mai ales această experienţă a lagărului de concentrare. El a fost eliberat în 1945, a plecat în Franţa unde a studiat la Sorbona, a ajuns în Israel şi a ajuns unul dintre cei mai importanţi ai umanităţii. A murit anul trecut în 2 iulie, a subliniat prof. Gheorge Todinca, directorul Muzeului Maramureşean.

Prezent la eveniment, preşedintele comunităţii evreieşti din municipiul Sighetu Marmaţiei, David Lieberman a pezentat istoria unui prim act de exterminare a evreilor la care au luat parte şi evrei din zona Maramureşului. Este vorba despre lagărul de la Kamenetz – Podolsk:

Au fost aduşi evrei şi din Polonia de sud, într-o localitate nu departe de aici, la Kamenetz – Podolsk, pe malul râului Nistru. În două zile, pe 27 şi 28 august, peste 23 000 de evrei au fost seceraţi cu arme automate şi aruncaţi într-o groapă comună. Dintre sigheteni a scăpat un singur cetăţean, care a venit acasă şi a povestit ororile pe care le-a văzut. Nimeni nu l-a crezut, au zis că este nebun, că este dezaxat, că nu e nevoie să îl credem. Fapt ce mai târziu, după 3 ani de zile, a dus la faza a doua a soluţiei finale prin care toţi evreii din Sighet au fost adunaţi şi trimişi la Auschwitz – Birkenau, povesteşte David Lieberman, preşedintele comunităţii evreieşti din Sighet.

Klara Marcus este o altă supravieţuitoare a Holocaustului, care trăieşte în Sighet. Vârsta înaintată, de 104 ani, a împiedicat-o să fie prezentă la eveniment. Soţul ei, Andrei Markus a venit în locul ei şi a prezentat pe scurt cele trăite de aceasta în lagărele naziste:

Soţia mea a fost în lagărele naziste şi a scăpat ca prin minune, pentru că s-a terminat gazul toxic. A scăpat, are 103 ani, poate este cea mai în vârstă supravieţuitoare a Holocaustului, mărturiseşte Andrei Markus. 

În finalul manifestării, cei prezenţi au vizionat un film documentar despre viaţa unei tinere evreice, Alice Herz, supravieţuitoare a Holocaustului. În anul 2005 când a apărut filmu, aceasta avea 110 ani.

În 2005, Consiliul Naţiunilor Unite a desemnat ziua de 27 ianuarie ca să fie Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Cu această ocazie în fiecare an se rulează câte un film. În 2014 a fost proiectat filmul pe care urmează să îl vizionăm. Tot în acelaşi an filmul a primit premiul Oscar pentru cel mai bun documentar. Subiectul filmului este o supravieţuitoare a Holocaustului, Alice Herz, care în 2014 avea 110 ani. S-a născut în Praga într-o familie de evrei foarte bogaţi. Mama ei avea un salon literar, unde printre alţii venea şi Kafka foarte frecvent. A fost trimisă în lagăr la vârsta de 39 de ani, când deja era o pianist celebră în Europa, avuse numeroase turnee în capitalele europene şi ca foarte mulţi evrei celebri a fost trimisă la Terezin, care este cel mai curios tip de lagăr stabilit de nazişti vreodată, a precizat Alin Pralea, muzeograf.

Ioana Popovici

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.