Experimente din partea întunecată a psihologiei

Precum multe alte discipline ştiinţifice, psihologia îşi are partea sa întunecată. În trecut au fost orchestrate multe experimente care au adus rezultate importante, dar sunt extrem de discutabile din punct de vedere etic:

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 28 septembrie 2020, 12:00

Precum multe alte discipline ştiinţifice, psihologia îşi are partea sa întunecată. În trecut au fost orchestrate multe experimente care au adus rezultate importante, dar sunt extrem de discutabile din punct de vedere etic:

1. Monster study

În 1939, la Universitatea din Iowa, echipa lui Vendell Johnson studia cauzele bâlbâielii. Teoria lor era că bâlbâiala afectează în principal copiii ai căror părinţi sunt mult prea severi şi au aşteptări mult prea ridicate. Feedbackul negativ al părinţelui scade încrederea în sine a copilului, această nesiguranţă producând bâlbâiala. 22 de orfani au fost implicaţi în experimentul cunoscut ca Monster study. Jumătate din ei erau lăudaţi în permanenţă indiferent cum vorbeau; restul erau criticaţi, întrerupţi, puşi la punct de fiecare dată, acuzaţi de bâlbâială chiar atunci când nu era cazul. Ipoteza lui Vendell Johnson s-a confirmat, dar cei care au avut parte de un tratament aspru au dus cu sine toată viaţa consecinţele psihologice ale experimentului.

2. Albastru şi căprui

Jane Elliot studia rolul conflictului de grup în formarea prejudecăţilor în 1968, pe când lucra ca profesoară de gimnaziu. Şi-a împărţit clasa în două în funcţie de culoarea ochilor şi, pretinzând existenţa unor dovezi ştiinţifice în acest sens, i-a făcut să creadă că oamenii cu ochi albaştri le sunt superiori celor cu ochi căprui. Comportamentul elevilor s-a schimbat în mai puţin de o zi. Aceştia au început să se comporte conform etichetei: cei cu ochi albaştri au devenit aroganţi şi cruzi, în timp ce elevii cu ochi căprui prezentau reacţii de inferioritate şi supunere.

3. Micul Albert

În 1920, echipa psihologului John B. Watson a desfăşurat un experiment de condiţionare psihică pe un copil de 9 luni. Micul Albert se temea doar de zgomote puternice. Watson însă i-a arătat un şobolan, timp în care un colaborator izbea o bară de fier cu un ciocan. Pentru că zgomotul înspăimântător şi şobolanul apăreau de fiecare dată împreună, în mintea copilului s-au asociat cei doi stimuli. A început să se teamă de tot ce ar putea aduce vag cu şobolanul alb, fie că era o haină de blană ori barba albă a unei măşti de Moş Crăciun. Fobia puternică a copilului nu a fost tratată după încheierea experimentului.

Sursă: Origo.hu

Andrea Nagy

Foto: David Cassolato – Pexels

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.