De ce persistă scepticismul climatic?
Prof. Adina Croitoru explică de ce persistă neîncrederea în încălzirea globală și cum se răspândesc informațiile eronate.
Articol editat de cristina.rusu, 22 noiembrie 2026, 00:00
În dezbaterea despre schimbările climatice, disputa nu privește întotdeauna faptul că temperaturile se schimbă, ci mai ales cauzele acestei evoluții.
Despre felul în care sunt înţelese şi răspândite argumentele privind clima a vorbit la Radio Cluj prof. univ. dr. habil. Adina Eliza Croitoru, de la Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și membră a Comitetului Științific al Organizației Meteorologice Mondiale.
„Ceea ce neagă scepticii este influența societății umane în aceste schimbări”, spune cercetătoarea. Un argument pe care îl întâlnește frecvent este că, în perioade geologice îndepărtate, Pământul a fost mai cald decât astăzi.
Adina Croitoru consideră că această comparație nu ține cont de ritmul schimbărilor:
„Problema care se pune este în cât timp s-au produs acele schimbări naturale”. În trecut, explică ea, schimbările s-au desfășurat de-a lungul a mii sau chiar milioane de ani, în timp ce încălzirea actuală s-a accelerat în ultimele decenii.
În opinia cercetătoarei, răspândirea scepticismului ține și de felul în care oamenii se raportează la informație. Ea descrie reticența unor persoane de vârstă mijlocie drept „mai degrabă o inerție”, alimentată de experiența de viață, de alte priorități și de lipsa timpului pentru documentare. Fluxul rapid de informații și numărul mare de canale pot face dificilă evaluarea afirmațiilor despre climă.
Uneori, spune Adina Croitoru, ignorarea unui subiect poate deveni o formă de autoprotecție în fața acestei aglomerații.
Pe de altă parte generația tânără este mai receptivă la discuțiile despre schimbările climatice, chiar pusă la zid uneori pentru că e prea receptivă:
„Generația adolescenților și a adulților tineri de astăzi va fi generația cea mai afectată”, spune Adina Croitoru. Aceasta atrage atenţia asupra unui fenomen interesant: persoanele de vârsta a treia sunt mai predispuse să-şi creadă nepoţii decât copiii, aşadar tot de la generaţia tânără, direct şi personal, ar trebui să vină şi combaterea scepticismului climatic.
Cele mai multe argumente eronate privind clima se răspândesc în mediul online, situaţie favorizată din păcate de tendinţa unor persoane cu o anumită notorietate în a-şi propaga punctul de vedere într-un domeniu în care nu au suficiente cunoştinţe. O confuzie frecventă pe care a întâlnit-o Adina Croitoru vine din compararea prognozelor meteo cu proiecțiile climatice.
„Am întâlnit în mediul online persoană cunoscută – un specialist, dar într-un domeniu complet diferit – care argumenta pe baza acestei confuzii. Problema e că omul încerca să compare două lucruri care nu pot fi comparate: modelele de prognoză cu modelele climatice”, spune ea.
Modelele de prognoză estimează vremea pe termen scurt — de la ore la câteva zile — pornind de la condițiile atmosferice actuale și încearcă să spună, de exemplu, dacă va ploua mâine.
Modelele climatice analizează tendințe pe perioade lungi și arată cum s-ar putea schimba temperaturile și precipitațiile în funcție de scenarii precum nivelul viitor al emisiilor. Ele nu prezic vremea dintr-o anumită zi de peste decenii, ci conturează posibile evoluții ale climei.
Pentru a evalua afirmațiile apărute în spațiul public, cercetătoarea recomandă verificarea expertizei celui care vorbește și consultarea mai multor surse.
„Haideți să verificăm informațiile din mai multe surse atunci când apar informații din acestea foarte provocatoare”, îndeamnă Adina Croitoru.
Adina Croitoru spune că măsurile climatice luate până acum au făcut ca scenariul cel mai pesimist să pară mai puțin probabil. Asta nu înseamnă că eforturile pot încetini.
Schimbările produse de emisiile trecute vor continua să se resimtă; iar generația tânără va fi printre cele mai afectate, merită aşadar ca îngrijorarea lor să fie discutată cu seriozitate.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.