Furaje puţine, salarii restante, animale bolnave: zootehnia judeţului Cluj în arhivele Securităţii
Cum arăta zootehnia din Cluj în comunism?
Articol editat de cristina.rusu, 10 noiembrie 2026, 12:45
Era mai bine înainte de 1989? Nu era, nici măcar pentru animale.
În 1986, în județul Cluj, lipsa furajelor, grajdurile degradate și restanțele la plata muncitorilor afectau grav zootehnia. Vițeii riscau să moară, găinile ouătoare ajungeau să-și consume ouăle, iar la puii pentru carne apărea canibalismul. Situația reiese din rapoarte întocmite de Securitatea clujeană și publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
La CAP Mănăstireni, peste două sute de viței erau în pericol să moară din cauza furajării și îngrijirii necorespunzătoare și a condițiilor proaste din adăposturi. Mulți erau deja bolnavi de tricofiție, o afecțiune a pielii. Într-un grajd, acoperișul spart lăsa apa să se infiltreze, iar grinzile de susținere se degradau. Raportul avertiza că exista pericolul prăbușirii clădirii.
Nici păsările nu scăpau de efectele penuriei. În ianuarie 1986, Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj avea nevoie de 7.600 de tone de furaje combinate, dar a primit doar 5.920. În unele zile nu a primit nimic. Producția de ouă a scăzut cu 20.000 pe zi, iar puii pentru carne ajungeau la sacrificare cu o greutate medie mai mică. În lipsa hranei, unii pui se atacau între ei, iar găinile ouătoare consumau ouăle de pe benzile de colectare.
În primăvară, criza cerealelor la fabrica de nutrețuri combinate a agravat situația. Între 30 martie și 4 aprilie, Avicola Cluj nu a primit deloc furaje. Mortalitatea păsărilor a ajuns la aproximativ 10.000 pe zi. Lipsuri de hrană erau raportate și în mai multe cooperative agricole, unde animalele ajungeau să fie sacrificate de necesitate, iar producția de lapte scădea.
La Cojocna, de exemplu, au fost sacrificate de necesitate 28 de animale în două săptămâni. Cooperativa nu avea bani să cumpere furaje și împrumuta fân de la producători particulari, cu trei sau patru lei kilogramul.
Lipsa banilor se vedea și în restanțele la salarii. În aprilie, în județ mai erau de plătit aproximativ 50 de milioane de lei, restanțe încă din anul precedent. La CAP Tureni, îngrijitorii și mulgătorii spuneau că nu merită să muncească de dimineața până seara pentru 150 de lei pe lună. Iar la Săndulești, vacile și vițeii erau atât de slabi, încât producția de lapte coborâse sub jumătate de litru pe cap de vacă.
În noiembrie, rapoartele consemnează un incident grav la fermele Borșa și Nima: bovinele s-au îmbolnăvit după ce au fost intoxicate cu o substanță neurotoxică. La Borșa au fost sacrificate 114 animale, iar alte 40 erau în stare gravă. Documentul Securității precizează că întreaga cantitate de carne rezultată din sacrificări a fost valorificată prin Întreprinderea de Industrializare a Cărnii. Nu spune ce verificări au fost făcute înainte ca aceasta să ajungă în circuitul alimentar și nici care au fost concluziile anchetei. La data raportului, cercetările și analizele de laborator erau încă în desfășurare.
Notele publicate de CNSAS descriu, așadar, mai mult decât o succesiune de probleme punctuale. Ele arată cum lipsurile și deciziile administrative afectau simultan animalele, oamenii care lucrau în ferme și, în cele din urmă, aprovizionarea populației.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
