Incluziv: Doctorul ciumei a revenit la Cluj, pentru a face istoria accesibilă tinerilor cu dizabilități | AUDIO

Un proiect de istorie dezvăluie poveștile din spatele Cimitirului Central, Coloanei Ciumei și vechilor practici medicale.

Articol editat de cristina.rusu, 5 noiembrie 2026, 14:16

Cum se apărau clujenii de epidemiile de ciumă, ce remedii foloseau și cum au schimbat valurile de îmbolnăviri înfățișarea orașului?

Sunt câteva dintre întrebările la care a încercat să răspundă proiectul „Doctorul ciumei revine la Cluj”, derulat de Cabinetul de Curiozități.

Inițiativa a îmbinat istoria locală cu experiențe senzoriale și tehnologie accesibilă, adresându-se în special tinerilor cu deficiențe de vedere și de auz.

Proiectul s-a încheiat miercuri, 4 noiembrie, cu un eveniment organizat la Cinema Mărăști, unde au fost prezentate rezultatele, au fost premiați câștigătorii unui concurs și a fost proiectat un scurt documentar despre istoria epidemiilor din Cluj.

De la istoria ciumei la accesibilizarea patrimoniului

Ideea proiectului i-a aparținut istoricului Ana-Maria Gruia, curator al Muzeului Farmaciei din Cluj-Napoca. Aceasta a explicat că inițiativa a pornit din dorința de a învăța cum poate fi făcut patrimoniul cultural mai accesibil persoanelor cu dizabilități.

„Proiectul a pornit de la accesibilizare, dar cu o scuză bună, aș zice, pentru tineret, respectiv povestea ciumei și a felului în care epidemiile de ciumă au schimbat fața Clujului”, a explicat Ana-Maria Gruia.

Potrivit istoricului, epidemiile de ciumă sunt documentate la Cluj începând din secolul al XVI-lea și au continuat să afecteze orașul până spre secolul al XIX-lea. Uneori, valurile epidemice reveneau la intervale de aproximativ zece ani, provocând numeroase decese și determinând schimbări importante în organizarea urbană.

Un exemplu este deschiderea Cimitirului Central în secolul al XVI-lea, pe fondul numărului mare de morți și al insuficienței locurilor de înhumare. Un altul este ridicarea, în secolul al XVIII-lea, a Coloanei Ciumei, cunoscută și ca Statuia Mariei Protectoare, de pe strada Universității.

Autoritățile vremii încercau să limiteze răspândirea bolii prin măsuri care amintesc de experiențele recente din timpul pandemiei de COVID-19. Printre acestea se număra carantina, care presupunea închiderea orașului și interzicerea intrării sau ieșirii locuitorilor.

„Era cu siguranță foarte greu de acceptat, pentru că nu mai venea hrană în oraș, adică se murea de foame, mai ales dacă epidemia se lungea prea mult”, a explicat istoricul.

Cei care aveau posibilitatea încercau să părăsească orașul înainte de instituirea restricțiilor. În special persoanele înstărite se refugiau la reședințele din afara localității, cu riscul de a transporta boala în alte zone.

Remedii medicale, parfumuri și bijuterii împotriva ciumei

Deși imaginea doctorului ciumei, cu masca sa caracteristică în formă de cioc, este astăzi recunoscută în întreaga lume, nu există dovezi istorice că asemenea personaje ar fi activat efectiv la Cluj.

„Nu există nicio sursă istorică care să ne spună că vreun doctor al ciumei a fost văzut la Cluj”, a precizat Ana-Maria Gruia.

În schimb, documentele istorice atestă prezența farmaciștilor și chirurgilor, care încercau să trateze bolnavii folosind metodele disponibile în epocă. Printre acestea se numărau venesecția, adică extragerea unei cantități de sânge prin deschiderea unei vene, și administrarea de teriaca, un preparat medicamentos complex care conținea inclusiv opiu. Acesta din urmă putea ameliora durerea, dar nu vindeca infecția.

O altă metodă de protecție se baza pe teoria miasmelor, potrivit căreia bolile erau transmise prin aerul contaminat cu mirosuri neplăcute. Oamenii ardeau substanțe aromatice sau purtau asupra lor plante parfumate, sperând că astfel vor preveni îmbolnăvirea.

Unele dintre aceste substanțe erau păstrate în mici bijuterii numite pomandere, recipiente sferice, uneori foarte elaborate, umplute cu rășini, mirodenii și plante aromatice. Aceste obiecte au fost recreate în cadrul atelierelor organizate pentru participanții la proiect. Tinerii au putut mirosi și identifica diferite plante și rășini, au aflat cum erau folosite în trecut și au confecționat propriile bijuterii aromatice. Activitățile au inclus și întâlniri la unitățile de învățământ partenere, precum și ateliere în oraș, inclusiv în apropierea Coloanei Ciumei.

Nouă locuri din Cluj care păstrează memoria epidemiilor

Unul dintre principalele rezultate ale proiectului este o aplicație web gratuită, care permite descoperirea a nouă locuri din Cluj-Napoca legate de istoria epidemiilor. Printre obiective se numără fostul cimitir al Spitalului Sfânta Elisabeta, cimitirul din jurul Bisericii Sfântul Mihail, o inscripție funerară de pe strada Baba Novac, Biserica Reformată Matia, zona veche a Cimitirului Central, fostele locuri de înhumare din Zwinger, Coloana Ciumei și un imobil de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, asociat cu măsurile sanitare din trecut.

Aplicația oferă informații istorice în format text, audio și video, iar doctorul ciumei devine ghidul virtual al vizitatorilor. O atenție deosebită a fost acordată accesibilității. Au fost create trei variante de prezentare: una generală, una cu interpretare în limba semnelor române și una adaptată pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Aplicaţia poate fi accesată AICI:

O experiență de învățare adaptată nevoilor participanților

Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Liceul Special pentru Deficienți de Vedere, Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz, Centrul pentru Studenți cu Dizabilități al Universității Babeș-Bolyai și Facultatea de Istorie și Filosofie. Ramona Mureşan, reprezentanta Liceului Special pentru Deficienți de Vedere a apreciat faptul că organizatorii nu s-au limitat la prezentarea unor informații istorice, ci au încercat să le adapteze particularităților elevilor.

„Ați avut și obiecte adaptate, ați venit cu cutii senzoriale. Elevii noștri au pipăit, au mirosit, au participat activ la workshopuri și la activități”, a explicat aceasta, subliniind că experiențele concrete i-au ajutat pe participanți să înțeleagă mai bine informațiile prezentate.

La rândul său, istoricul Radu Mârza, de la Facultatea de Istorie și Filosofie, a subliniat că proiectul a oferit studenților o modalitate diferită de a descoperi istoria orașului.

Un doctor al ciumei în mijlocul Clujului

Personajul care a însoțit activitățile și apare în materialele video a fost interpretat de istoricul David Ștefan, care a îmbrăcat un costum inspirat din reprezentările doctorilor ciumei. Acesta a povestit că aparițiile în spațiul public au provocat reacții dintre cele mai diverse, de la curiozitate și amuzament până la teamă.

„Am observat cum se uitau oamenii la mine și foarte mulți oameni s-au și speriat. Se vede cumva aceeași reacție pe care o aveau oamenii în trecut”, a explicat David Ștefan.

Pentru a încuraja participarea tinerilor, organizatorii au lansat și un concurs online, cu întrebări inspirate din informațiile prezentate în aplicație, marele premiu fiind un costum complet de doctor al ciumei.

Dincolo de istoria epidemiilor, proiectul a adus în discuție o problemă actuală: accesul persoanelor cu dizabilități la informația culturală și la patrimoniul orașului. Experiența de la Cluj arată că accesibilizarea presupune mai mult decât adaptări tehnice și că implicarea directă a beneficiarilor poate contribui la dezvoltarea unor instrumente educaționale mai utile pentru toată lumea.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.