Un cercetător din Mauritania studiază la Cluj plantele medicinei tradiționale africane | FOTO
Ibrahima Mamadou Sall a obținut doctoratul și a publicat 14 lucrări științifice.
Articol editat de cristina.rusu, 7 octombrie 2026, 13:07
Când a ajuns în România, în noiembrie 2021, Ibrahima Mamadou Sall nu vorbea limba română și nu știa prea multe despre țara în care urma să-și continue studiile. Printre primele expresii pe care le-a învățat s-au numărat „Te rog frumos”, „Nu vă supărați” și „Am o întrebare”.
„În prima săptămână spuneam doar asta”, își amintește el.
Cinci ani mai târziu, cercetătorul originar din Mauritania este doctor în patologie veterinară, are 14 publicații științifice și încearcă să explice, într-o limbă care la început îi era complet străină, cum poate fi adusă o plantă din medicina tradițională africană în laboratorul modern.
Drumul său spre Cluj a trecut mai întâi prin Maroc, unde a studiat timp de doi ani. Acolo a întâlnit un profesor care fusese în România și cunoștea Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Ibrahima a început să caute informații despre universitate și despre posibilitățile de studiu, apoi a aflat de bursele oferite de statul român și a decis să candideze.
Pentru familia sa România era aproape necunoscută, un unchi stabilit în Belgia știa însă mai multe despre această parte a Europei și l-a încurajat să accepte oportunitatea. Plecarea nu era prima sa experiență departe de Mauritania, dar de această dată perspectiva era diferită: un doctorat însemna cel puțin patru ani într-o țară nouă, departe de familie, prieteni și de viața pe care și-o construise acasă.
Primele luni au fost marcate de singurătate, dar, treptat, Clujul a devenit locul în care și-a format o nouă rutină, între laborator, lectură, sport și activitățile comunității africane din oraș.
Tema pe care avea să o cerceteze era legată direct de copilăria sa și de practicile pe care le cunoscuse în familie.
„Când eram copil, îl întrebam foarte des pe tata: «De ce folosim plantele medicinale acestea? Cum le folosim?» Când am început doctoratul, m-am întrebat: «Ce faci tu, concret, ca să ai un impact asupra comunității tale?»”, povestește Ibrahima Mamadou Sall.
Familia sa practică medicina tradițională de mai multe generații. Plantele erau folosite pentru diferite afecțiuni, de multe ori sub formă de ceai, însă cantitățile administrate nu erau întotdeauna măsurate riguros. De aici a apărut una dintre întrebările centrale ale cercetării sale: cât de sigure sunt aceste plante și ce se întâmplă atunci când utilizările transmise din generație în generație sunt verificate prin metode științifice?
Doctoratul său s-a concentrat asupra plantei Combretum micranthum, cunoscută în Africa de Vest sub numele de kinkeliba. Cercetătorul a urmărit compoziția acesteia, siguranța diferitelor doze și posibilele efecte antioxidante, antibacteriene și antiinflamatoare. A lucrat inclusiv cu modele de inflamație intestinală și a analizat rezultatele din punct de vedere biochimic, hematologic și histopatologic.
Pentru Ibrahima Mamadou Sall însă, miza proiectului nu se oprește la o singură plantă. El este interesat de traseul mai lung prin care cunoștințele medicinei tradiționale pot fi cercetate și, acolo unde există dovezi, valorificate de medicina modernă.
„Cum folosim aceste plante? Cum le caracterizăm? Ce compuși conțin? Cum le testăm toxicitatea și, apoi, efectele terapeutice?”, rezumă el întrebările care i-au ghidat cercetarea.
Răspunsurile nu au putut fi căutate într-un singur laborator. Proiectul a presupus colaborări cu universități și centre de cercetare din Franța, Austria sau Bosnia.
O parte din muncă a fost realizată în Algeria, inclusiv din cauza dificultăților legislative și logistice pe care le presupune transportarea materialului vegetal din Africa până în România.
Coordonatorul tezei, profesorul Alexandru-Flaviu Tăbăran, l-a ajutat să găsească soluții prin mobilități și parteneriate internaționale.
În cei patru ani de doctorat, Ibrahima Mamadou Sall a contribuit la 14 publicații științifice şi a participat la cinci mobilități Erasmus.
La 4 septembrie 2026 și-a susținut teza și a obținut titlul de doctor în patologie veterinară. La numai câteva săptămâni după susținere, a trebuit să comprime toată această muncă într-o prezentare de trei minute.
La finala națională a concursului „Teza mea în 180 de secunde”, organizată la București de Agenția Universitară a Francofoniei, nu era suficient ca explicația să fie corectă din punct de vedere științific. Trebuia să fie înțeleasă și de cineva care nu știe ce înseamnă histopatologie, analiză biochimică sau studiu preclinic!
„Nu toată lumea este medic; dar trebuia ca toată lumea să înțeleagă”, spune cercetătorul. Prezentarea i-a adus premiul de finalist și premiul al doilea la nivel național.
În afara laboratorului, viața sa din Cluj cuprinde sport, lectură, ieșiri cu prietenii și activități alături de comunitatea africană. Deocamdată, nu vrea să-și fixeze rigid locul în care va trăi peste câțiva ani.
Spune că se simte bine în România și că aici are condițiile necesare pentru a-și continua cercetările. Nu exclude însă întoarcerea în Mauritania, atunci când va simți că experiența acumulată poate răspunde unei nevoi de acasă.
„Nu fac asta doar pentru mine; o fac pentru țara mea, pentru societatea noastră și pentru știință”, spune Ibrahima Mamadou Sall.
Între ceaiul pregătit în familie și analiza din laborator există un drum lung. Parcursul cercetătorului mauritanian nu arată că orice remediu tradițional poate deveni automat tratament modern. Arată însă că asemenea cunoștințe nu trebuie nici respinse din start, nici acceptate fără dovezi. Ele pot deveni punctul de pornire al unor întrebări științifice, iar răspunsurile pot lega, uneori, o familie din Mauritania de un laborator din Cluj.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.