De la aurul olimpic, la misiunea de a salva atletismul românesc

Sunt locuri în care te întorci și, pentru câteva clipe, uiți că au trecut anii. Pentru fosta mare atletă Constantina Diță, unul dintre aceste locuri este Băile Felix. Aici a alergat sute de kilometri. Aici a făcut cantonamente de iarnă. Aici a mers prin pădure, peste câmp și pe șoseaua spre Oradea. Aici, printre alergări lungi și antrenamente grele, s-a construit una dintre cele mai mari cariere din atletismul românesc.

După 24 de ani petrecuți în Statele Unite, Constantina Diță s-a întors în România. Nu doar acasă. S-a întors și în atletism. Din aprilie 2025, este președinta Federației Române de Atletism, pentru mandatul 2025-2029. Iar, la sfârșitul săptămânii trecute, a revenit la Oradea, la Campionatele Naționale de alergare pe șosea, 5 kilometri.

A privit cursele din alt loc. Nu din postura sportivei care aleargă contra cronometru, ci din cea a omului care trebuie să construiască următoarea generație de campioni.

„M-am simțit ca și cum aș fi fost într-un cantonament”, a spus Constantina Diță. Și poate că nici nu putea fi altfel.

Înapoi în timp

Pentru ea, Oradea și Băile Felix înseamnă alergări lungi, înseamnă locul în care s-a pregătit în perioada de glorie a carierei sale, pe aceleași drumuri pe care astăzi aleargă o nouă generație de sportivi.

„Mergeam la antrenament cu mai mulți sportivi, cu mai multe grupuri, prin pădure, la Băile Felix. Treceam peste câmp, mergeam în alte păduri, prin Betfia”, și-a amintit ea.

Iar când venea ziua alergării lungi, traseul era simplu -Băile Felix – Oradea – și înapoi.

„Când aveam alergări lungi pe șosea, mergeam până la Oradea și ne întorceam. Sunt lucruri care îmi sunt foarte dragi”, a mărturisit atleta.

Condițiile de atunci erau, în opinia sa, foarte bune. Sportivii de semifond și fond stăteau câte trei-patru luni la Băile Felix, în perioada de iarnă, iar alergările lungi până la Oradea și retur făceau parte din pregătire.

„Dacă aș începe din nou sportul de performanță, aș face exact același lucru. Aș veni în cantonament aici (la Băile Felix – n.r.)”, a recunoscut ea. Poate tocmai de aceea șefa Federației Române de Atletism a revenit, din nou, în Bihor.

Campionatele Naționale de 5 kilometri pe șosea au adus la Oradea sportivi din întreaga țară. Competiția a fost una reușită, spune Constantina Diță, cu participare numeroasă și recorduri personale.

Nu este prima dată când Oradea găzduiește un astfel de campionat. Federația a mai organizat aici două ediții ale Naționalelor de 5 kilometri, iar Bihorul are o legătură veche cu atletismul românesc.

Mulți sportivi care au obținut rezultate importante pe plan internațional s-au pregătit la Băile Felix și la Oradea.

„Atletismul are ceva aparte aici, în județul Bihor. Mulți dintre foștii noștri sportivi, care au avut rezultate foarte bune internaționale, s-au pregătit în Băile Felix și aici, în Oradea”, a amintit Constantina Diță.

Și mai este ceva. Oamenii.

„Am ales Oradea pentru că sunt oameni deschiși pentru a face competiții de genul acesta”, a explicat ea.

Pentru Federația Română de Atletism, Oradea nu este considerată o simplă destinație pentru un concurs. Este un loc care poate redeveni un punct important pentru atletismul de performanță.

Acum, Constantina Diță privește atletismul dintr-o altă poziție. Una dintre cele mai mari provocări ale Federației Române de Atletism este să impună criterii clare pentru sportul de performanță.

Criteriile sunt stabilite de Comisia Tehnico-Metodică împreună cu antrenorii federali. Nu toți antrenorii sunt de acord cu ele, însă Constantina Diță spune că acestea sunt necesare, dacă Federația Română de Atletism vrea rezultate.

„Vreau să avem rezultate și să ajungem din nou la nivelul pe care l-am avut”, a transmis ea.

Constantina Diță nu vorbește despre Federație ca despre un birou. Vorbește despre ea ca despre o responsabilitate.

Spune direct că vrea performanță. Iar pentru asta, primul lucru pe care îl cere este ordine.

„Trebuie să respectăm niște criterii pe care le face Comisia Tehnico-Metodică împreună cu antrenorii federali”, spune ea.

Nu tuturor le place.

„Poate la foarte mulți antrenori nu le convine. Și acesta este un lucru neplăcut pentru ei, dar bun pentru noi. Pentru că obiectivul meu este clar. Eu la Federația Română de Atletism am venit pentru performanță”, spune hotărât.

Iar primele rezultate au apărut deja.

La Campionatul European Under 18 de la Rieti, Carolina Pungă a câștigat medalia de argint la 200 de metri.

La Campionatul Mondial Under 20 din Oregon, România a avut două medalii – aur pentru Ștefania Uță la 400 de metri garduri și argint pentru Daria Vrînceanu la triplusalt. Au mai venit calificări în finale și un loc opt pentru Alex Ciobanu, la aruncarea greutății.

La seniori, Rareș Toader a terminat pe locul cinci la Campionatul European de la Birmingham, iar Elena Andreea Taloș a ocupat locul șapte la triplusalt.

„Am avut rezultate bune. Eu zic că se putea și mai bine”, a apreciat ea.

Dacă există un lucru pe care președintele Federației Române de Atletism îl pune înaintea tuturor celorlalte probleme, acela este infrastructura. România nu are suficiente baze în care sportivii să poată rămâne mai mult timp în cantonament înaintea Campionatelor Mondiale, Campionatelor Europene sau Jocurilor Olimpice.

„Nu avem baze în care să putem ține sportivii în cantonamente mai lungi. Este foarte greu ca Federația Română de Atletism să nu aibă o bază proprie, potrivită pentru pregătire”, a explicat Constantina Diță.

Ea spune că sportivii ajung să se pregătească mai mult acasă, în condiții care nu sunt întotdeauna cele de care au nevoie pentru performanță.

Privind în urmă, Constantina Diță își amintește o Românie în care existau mai multe locuri pentru atletism. Stadionul „23 August”, actuala Arena Națională, găzduia campionate naționale și competiții importante. În mai multe orașe existau stadioane pe care sportivii puteau să se antreneze, chiar dacă multe piste erau din zgură.

Pentru probele de semifond și fond existau Poiana Brașov și Piatra Arsă. La Snagov era zona destinată canotajului, dar existau și pădure, șosea, pistă și sectoare pentru probele de aruncări.

Era perioada în care Constantina Diță era contemporană cu mari nume ale sportului românesc, între care Elisabeta Lipă și Veronica Cochelea.

Astăzi, situația este diferită, iar infrastructura pentru atletism este cu mult mai săracă față de perioada în care se pregătea Constantina Diță.

„La Izvorani există Centrul Olimpic și un stadion de atletism, iar pista se află în proces de refacere. Pentru un sport cu atât de multe probe, însă, este nevoie de mai multe spații și de condiții adaptate fiecărei discipline, de la alergări până la sărituri și aruncări. Când ai o bază de pregătire trebuie să ai pentru toate probele, ținând cont de faptul că atletismul are foarte multe probe. Sunt peste 27 de probe, la fete și tot atâtea la băieți”, a sugerat ea.

Constantina Diță consideră că dezvoltarea acestor baze ar putea oferi sportivilor români condiții mai bune pentru pregătirea de performanță.

Întrebată în ce ar investi dacă ar dispune de banii necesari, Constantina Diță nu vorbește despre zece proiecte, ci despre trei.

Primul lucru ar fi construirea unei baze de pregătire și rezolvarea situației Stadionului „Iolanda Balaș-Soter”.

„În primul rând, aș face o bază pentru sportivi și aș pune la punct Stadionul Iolanda Balaș-Soter, pentru antrenamente, dar și pentru competiții naționale și internaționale”, a spus ea.

Apoi ar aloca bani pentru ca sportivii să poată rămâne în pregătire în condiții bune.

Al treilea pas ar fi o discuție cu autoritățile din fiecare județ. Constantina Diță spune că ar merge în țară pentru a susține ideea ca fiecare județ să aibă un stadion de atletism.

Pentru ea, Stadionul „Iolanda Balaș-Soter” este și o datorie față de numele uneia dintre marile campioane ale României.

Constantina Diță spune că și înainte să ajungă la conducerea Federației Române de Atletism și-a dorit ca stadionul să fie pus la punct. Iolanda Balaș este numele care a rămas legat de această arenă, iar, în opinia sa, ar fi păcat ca un stadion care poartă numele unei asemenea sportive să nu ofere condiții bune pentru pregătirea unei noi generații.

În planul său intră și celelalte lucruri de care un sportiv de performanță are nevoie – alimentație, recuperare și toate condițiile necesare pentru pregătire.

„Mi-aș dori să am buget ca să pot ține sportivii în pregătire. Apoi, aș merge prin țară. Aș încerca să-i fac pe oameni să înțeleagă că ar fi bine să aibă în fiecare județ câte un stadion de atletism”, a spun ea.

Pentru Constantina Diță, performanța nu începe la Jocurile Olimpice, ci cu pista pe care copilul aleargă pentru prima dată.

„Nu vreau să mă lupt cu nimeni”

În perioada în care concura, Constantina Diță avea un adversar simplu de identificat – timpul. Se „lupta” cu adversarele, cu cronometrul, cu distanța și cu propriile limite. Astăzi, spune că misiunea este mai complicată.

Nu vrea să spună că se „luptă” cu oameni, dar este deranjată de cei care critică Federația Română de Atletism fără să vină și cu soluții.

„Nu vreau să mă lupt cu nimeni. Dar sunt oameni care doar critică și aruncă cu noroi în Federație. Federația este o instituție care trebuie respectată. Dacă suntem uniți, putem să facem lucruri mai bune. Dacă cineva are o soluție, să vină cu propuneri și argumente, nu doar cu critici”, a îndemnat ea. Pentru că, spune ea, este mult mai simplu să arunci cu noroi decât să construiești.

Constantina Diță a trăit 24 de ani în Statele Unite. Ar fi putut rămâne acolo și chiar îi era bine.

„Eu eram foarte bine în Statele Unite”, recunoaște ea. Dar ceva nu i-a dat pace.

A urmărit competițiile internaționale și a văzut cum atletismul românesc a pierdut din forța pe care o avea în trecut. Atunci a simțit că nu poate rămâne departe.

„N-am putut să stau departe de atletism niciodată”, a mărturisit fosta mare campioană olimpică.

Mulți au întrebat-o de ce a renunțat la viața din Statele Unite pentru o funcție care vine cu foarte multe probleme și foarte puțin timp liber.

În 2014 s-a retras din sportul de performanță. Dar nu și din lumea care i-a dat totul.

„Am zis: «de ce să nu fiu alături de sportivii noștri și să încerc să fac ceva în atletismul românesc?»”, s-a întrebat Diță.

Așa a venit acasă. Nu pentru confort, nu pentru un birou, nu pentru titlu, ci pentru atletism. Nu vrea să fie un președinte care rămâne doar la nivelul funcției. Vrea să rezolve problemele pe care și le-a pus în minte atunci când a acceptat această misiune.

„Eu nu am venit pentru așa ceva”, spune când vorbește despre ideea că la conducerea unei federații doar stai într-un birou.

Vrea să plece de la Federație cu lucruri făcute.

„O să mă simt împlinită atunci când văd că o să rezolv multe lucruri pe care eu mi le-am propus să le fac la Federația Română de Atletism”, a spus ea categoric.

Chiar dacă acum conduce Federația Română de Atletism, Constantina Diță nu s-a desprins de sportul care i-a marcat viața. Spune că și-ar dori să facă mai multă mișcare, pentru că pasiunea pentru acest sport a rămas la fel de puternică. Timpul este însă principala problemă.

„Alergarea este în sufletul meu. Aș vrea să alerg mai mult, dar nu mai am timpul pe care îl aveam înainte”, a dezvăluit campioana.

A reușit să alerge de mai multe ori în Statele Unite, iar duminică dimineață, pe Malul Crișului Repede, în Oradea, Constantina a parcurs 13 kilometri.

Este poate cea mai simplă explicație pentru felul în care Constantina Diță privește atletismul. Pentru ea, alergarea nu s-a terminat când s-a terminat cariera. Doar s-a schimbat locul din care aleargă.

Băile Felix, din nou

Și povestea nu se oprește la Oradea. Bihorenii se vor reîntâlni cu Constantina Diță în 24 și 25 octombrie, la Băile Felix, unde Federația Română de Atletism, împreună cu Primăria Sânmartin și Visit Băile Felix, va aduce din nou atletismul de performanță în locul în care fosta campioană s-a pregătit cândva pentru marile curse.

În calendarul oficial al Federației, pe 24 octombrie sunt programate Campionatele Naționale de Cros Seniori, U23 și U20, la Băile Felix. Pe 25 octombrie sunt programate Campionatele Naționale de Cros pentru U18, U16, U14 și Ștafeta Seniori.

Pentru Constantina Diță, revenirea la Băile Felix va fi o întoarcere „acasă”, în locul în care, cu ani în urmă, făcea kilometri pe șoseaua dintre Băile Felix și Oradea. În locul în care a învățat că performanța nu se câștigă într-o zi, ci se câștigă kilometru cu kilometru.

Acum, însă, nu va mai fi sportiva care aleargă pentru propriul rezultat. Va fi omul care încearcă să creeze condițiile pentru ca alți sportivi români să poată ajunge la marile competiții și să lupte pentru medalii.

Iar pentru Constantina Diță, acesta pare să fie „pariul” cel mai important al întoarcerii sale în România – nu să vorbească despre trecutul atletismului românesc, ci să ajute la construirea viitorului lui.