Hramul Mănăstirii Piatra Fântânele, celebrat pe 8 septembrie
Sfânta Liturghie Arhierească este oficiată de IPS Andrei.
Articol editat de cristina.rusu, 8 septembrie 2026, 10:28
Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele, așezământ monahal de importanță istorică și spirituală situat la cota 1.200 în Pasul Tihuța, își serbează marți, 8 septembrie, hramul anual.
Evenimentul religios, care reunește comunități extinse de pelerini din regiunile Transilvaniei și Bucovinei, precum și numeroși turiști aflați în tranzit, se desfășoară în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.
Programul liturgic dedicat acestei mari sărbători creștine a debutat în ajun, luni, 7 septembrie, de la ora 19:00, cu săvârșirea slujbei de Vecernie Mare. Manifestările continuă în ziua praznicului, marți, 8 septembrie, începând cu ora 07:00, când sunt programate Sfințirea Apei și Taina Sfântului Maslu.
Punctul central al manifestărilor este marcat de Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată de IPS Andrei începând cu ora 10:00.
Repere istorice și activitatea social-filantropică- Înființată inițial în anul 1928 ca așezământ de călugări, mănăstirea a funcționat până în anul 1960, când regimul de la acea vreme a dispus transformarea sa în parohie rurală.
Revitalizarea vieții monahale în acest nod geografic s-a realizat la inițiativa Mitropolitului Bartolomeu, care, la 11 aprilie 1995, a semnat decizia de reînființare a așezământului, de această dată ca mănăstire de călugărițe.
Ulterior, complexul a fost extins prin demararea lucrărilor la o nouă biserică din zid.În prezent, obștea mănăstirii este alcătuită din 26 de maici, aflată sub conducerea maicii starețe, savrofora Pamfilia Solcan, și sub îndrumarea duhovnicească a protosinghelului Gavril Horț.
Pe lângă activitățile administrative și programul spiritual riguros, comunitatea se distinge printr-o profundă misiune socială. Maicile oferă găzduire permanentă sau temporară și sprijin educațional extins pentru copii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani proveniți din cătunele izolate ale zonei, facilitându-le astfel accesul la procesul de învățământ.
Semnificația teologică și interferențele din calendarul popular
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, recunoscută în tradiția populară drept „Sfânta Maria Mică”, constituie primul mare praznic cu dată fixă din anul bisericesc, început la 1 septembrie.
Din punct de vedere dogmatic, evenimentul marchează începutul operei de mântuire a neamului omenesc.
În spațiul culturii tradiționale românești, data de 8 septembrie reprezintă hotarul astronomic și simbolic dintre anotimpul estival și cel autumnal.
Această tranziție este marcată de obiceiuri agrare și meteorologice clare: migrația păsărilor călătoare, retragerea insectelor și scăderea temperaturilor, realitate sintetizată în proverbul autohton: „O trecut Sântămaria, leapădă și pălăria!”.
Perioada coincide, de asemenea, cu debutul culesului viilor, bătutului nucilor, însămânțărilor de toamnă și organizării iarmarocurilor sezoniere.
Alin Cordoș
CITEȘTE ȘI: Tradiții și obiceiuri: ce nu ai voie să faci de Naşterea Maicii Domnului!
CITEȘTE ȘI: Prăznuim Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
