Prima pagină » Știri » Social » Transilvania » MuTRA, primul muzeu construit de la zero în România după 1989, inaugurat la Florești

MuTRA, primul muzeu construit de la zero în România după 1989, inaugurat la Florești

Clădirea este finalizată în proporție de 97–98%.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 31 august 2026, 09:51

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și-a inaugurat, duminică, 30 august, noua clădire din Florești, MuTRA – Galeria Istorică a Transilvaniei. Investiția, în valoare de aproximativ 145 de milioane de lei, aduce într-un singur complex spații de expoziție, depozite pentru patrimoniu, laboratoare de conservare și restaurare, dar și zone pentru activități educative, conferințe și evenimente.

Clădirea a fost ridicată într-un singur an, a precizat managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Felix Marcu. Proiectul însă, are o istorie de aproximativ un deceniu.

Investiția este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență şi din fonduri de la bugetul de stat. Noul muzeu a fost construit pe un teren de peste 15.500 de metri pătrați, în apropierea Cetății Fetei, unul dintre siturile medievale și arheologice importante din județul Cluj. Clădirea are o suprafață utilă de peste 11.300 de metri pătrați, desfășurată pe trei niveluri.

Inaugurat, dar încă neterminat în totalitate

Deși MuTRA a fost inaugurată duminică, 30 august, lucrările la clădire nu sunt încă finalizate.

„Clădirea nu este finalizată 100% și recepția este făcută parțial. Am avut șansa asta, conform legislației, să putem încheia și semna recepția în momentul acesta, într-o fază de 97–98% din lucrări. Evident, au rămas unele dintre cele mai importante lucrări, cele de finisaj”, a spus managerul MNIT, Felix Marcu.

Acesta a arătat că patrimoniul muzeului nu va fi adus în noua clădire până când condițiile nu vor fi complet sigure. În timpul inaugurării, care a coincis cu prima ploaie de după recepție, acesta a remarcat că efectele ploii se simțeau încă și în interior. Potrivit managerului, mobilizarea constructorilor din ultima perioadă ar trebui să permită încheierea lucrărilor în aproximativ o lună.

Mutarea colecțiilor va avea loc însă mai târziu. Pentru o clădire nouă este nevoie de o perioadă de uscare și stabilizare, iar parametrii de temperatură și umiditate trebuie urmăriți înainte ca patrimoniul să fie instalat în depozite și în spațiile expoziționale. Colecțiile ar urma să fie aduse la circa șase luni după finalizarea construcției.

Depozite subterane și laboratoare specializate

Una dintre particularitățile MuTRA este faptul că reunește într-un singur loc aproape toate funcțiile unui muzeu modern. La nivelurile inferioare au fost amenajate aproximativ 2.800 de metri pătrați de depozite. Acestea sunt complet subterane, tocmai pentru ca temperatura și umiditatea să poată fi menținute cât mai stabile.

Sistemul este inspirat de un model danez de conservare și pornește de la principiul unei peșteri: clădirea folosește inerția termică a terenului și izolația pentru a evita, pe cât posibil, încălzirea iarna și răcirea vara. Resursele sunt concentrate în schimb asupra controlului umidității. Ținta este o umiditate de aproximativ 50%. Iarna, potrivit simulărilor realizate pentru clădire, temperatura din depozite nu ar trebui să scadă sub aproximativ 10 grade Celsius.

Depozitele sunt dotate cu sisteme speciale Munters pentru dezumidificarea, filtrarea și recircularea aerului. Rafturile sunt, la rândul lor, adaptate tipurilor de obiecte care vor fi păstrate aici: există polițe pentru ceramică, sisteme pentru colecțiile numismatice și tamburi pe care pot fi rulate textilele. Cel mai mare depozit, destinat în principal ceramicii, are aproximativ 700–800 de metri pătrați.

O parte dintre depozite vor putea fi văzute de vizitatori prin ferestre, fără ca accesul publicului să perturbe microclimatul din interior.

Restaurare pentru textile, metal, lemn și ceramică

Laboratoarele de conservare-restaurare au fost amplasate pe latura clădirii care permite accesul luminii naturale. Spre deosebire de depozite și sălile de expoziție, aici ferestrele sunt necesare activității specialiștilor. Spațiile sunt separate în funcție de materialele asupra cărora lucrează restauratorii: textile, metal, lemn sau ceramică. Există, de asemenea, spații diferite pentru tratamentele „umede” și cele „uscate”, pentru a evita contaminarea și pentru a controla praful, apa și substanțele folosite în restaurare.

Laboratoarele vor fi dotate, între altele, cu sisteme de exhaustare, lupe cu iluminare, reflectoare speciale pentru integrarea cromatică, microscoape, balanțe și spectrometre. Complexul include și un studio foto pentru fotografierea și digitizarea patrimoniului, precum și un laborator pentru investigații fizico-chimice ale obiectelor.

Între depozite și celelalte zone ale muzeului sunt prevăzute și spații-tampon: o cameră de primire și una de tranzit-carantină. Aici obiectele aduse din alte spații vor putea fi aclimatizate treptat înainte de a intra în depozit sau în expoziție.

Spațiul expozițional al MuTRA va avea aproximativ 2.500 de metri pătrați. Pe lângă expoziții, complexul include spații pentru pedagogie muzeală și socializare, atât în interior, cât și în exterior, o zonă de amfiteatru, o sală pentru conferințe și proiecții, birouri și spații administrative.

În timpul turului, specialiștii muzeului au subliniat că păstrarea patrimoniului și expunerea lui publicului trebuie permanent echilibrate.

„Pe de o parte vrem să expunem și, pe de altă parte, vrem să protejăm”, s-a arătat în prezentarea spațiilor de conservare. Beneficiarul final al muzeului, din această perspectivă, nu este instituția însăși, ci „comunitatea și societatea”.

Și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a vorbit despre rolul muzeului de a face legătura dintre trecut și viitor.

„Istoria nu este făcută doar ca să nu repetăm greșelile trecutului, cum se spune în general. Este făcută și să învățăm mai bine cum să ne construim viitorul”, a spus Emil Boc.

Primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu, a spus, la rândul său, că administrația locală a susținut amplasarea muzeului în comună și că investiția consolidează rolul Floreștiului în zona metropolitană.

„De ce la Florești, domnule Vákár? Pentru că l-am cerut. Pentru că am cerut și am crezut în acest proiect”, a spus Bogdan Pivariu.

O capsulă pentru anul 2126

Noul muzeu are deja și un mesaj destinat unui public care îl va vizita peste un secol. În 10 iulie, MNIT a înglobat într-unul dintre zidurile de sprijin o capsulă a timpului. Cutia metalică, în care au fost puse mesaje și fotografii ale generației actuale, ar trebui deschisă peste 100 de ani, în 10 iulie 2126.