Incluziv: „Lift pentru viaţă”: o lege necesară, dar cu numeroase neclarități

O măsură cu efecte importante asupra vieții de zi cu zi.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 22 iulie 2026, 16:27

Mii de persoane vârstnice sau cu dizabilități locuiesc în România la etajele unor blocuri fără lift și ajung, odată cu pierderea mobilității, să își părăsească tot mai rar apartamentele. Legea nr. 153 din 20 iulie 2026 încearcă să ofere o soluție acestei probleme prin instituirea Programului național de accesibilizare a locuințelor „Lift pentru viață”. Succesul său va depinde însă de modul în care vor fi soluţionate multe, multe neclarităţi.

Actul normativ prevede instalarea unor lifturi exterioare și realizarea altor lucrări de accesibilizare la blocurile vechi care nu au fost prevăzute cu ascensoare. Programul ar urma să înceapă cu o etapă-pilot, care va cuprinde cel mult 100 de condominii, și să fie extins ulterior, inclusiv cu sprijinul fondurilor europene.

O măsură cu efecte importante asupra vieții de zi cu zi

Principalul merit al legii este că recunoaște oficial o problemă care afectează un număr mare de oameni. Pentru o persoană cu mobilitate redusă, absența liftului nu reprezintă doar un inconvenient, ci poate deveni o formă de izolare. Persoanele vârstnice, utilizatorii de scaun rulant, bolnavii cronici sau cei care se recuperează după accidente pot ajunge să depindă complet de rude sau de vecini pentru a ieși din locuință. Accesul la servicii medicale, la activități sociale sau chiar la cumpărăturile zilnice este limitat de configurația unei clădiri construite cu mai multe decenii în urmă. Prin programul „Lift pentru viață”, autoritățile își propun să finanțeze instalarea lifturilor exterioare, dar și a unor soluții alternative în cazurile în care montarea unui ascensor nu este posibilă din punct de vedere tehnic.

Un alt aspect pozitiv este prioritizarea clădirilor în care locuiesc persoane vârstnice, persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilități locomotorii. Legea încearcă astfel să direcționeze fondurile către blocurile în care nevoia de accesibilizare este cea mai urgentă. Programul poate fi corelat și cu alte lucrări asupra clădirilor, precum reabilitarea termică sau consolidarea seismică. În principiu, această abordare ar putea reduce costurile și ar putea evita intervențiile succesive și necoordonate asupra aceluiași imobil.

Nu este clar cum vor fi alese primele 100 de blocuri

În etapa pilot, actul normativ prevede realizarea a cel mult 100 de proiecte, dintre care cel puțin unul în fiecare județ, în funcție de criteriile de prioritizare. Nu este însă suficient de clar cine va face selecția finală și cum vor fi departajate blocurile care îndeplinesc condiții similare. Lipsa unor reguli clare poate conduce la interpretări diferite de la o localitate la alta. În absența unei proceduri transparente și a unei posibilități de contestație, selecția proiectelor ar putea genera acuzații de tratament inegal sau de favorizare. Consiliul Legislativ a semnalat încă din timpul procedurii parlamentare că nu era suficient de clar cine alege imobilele și după ce criterii concrete.

Finanțarea rămâne incertă

Legea prevede folosirea unor fonduri de la bugetul de stat, din bugetele locale și din fonduri europene. Mecanismul financiar nu este însă suficient detaliat. Nu este stabilită valoarea maximă care poate fi alocată unui bloc și nici dacă proprietarii trebuie să contribuie la costul lucrărilor. Nu este clar cine va suporta eventualele depășiri de buget, lucrările suplimentare descoperite după începerea șantierului sau costurile legate de mutarea unor rețele de utilități.

Pentru extinderea programului, legea se bazează în mare măsură pe fonduri europene dedicate accesibilizării locuințelor. Totuși, o asemenea linie de finanțare urmează să fie solicitată pentru perioada bugetară europeană 2028–2034. Nu este prevăzut explicit ce se va întâmpla dacă finanțarea europeană nu va fi aprobată sau dacă sumele disponibile vor fi insuficiente. În lipsa unei surse alternative obligatorii, există riscul ca programul să rămână limitat la etapa-pilot. Consiliul Fiscal a atras atenția asupra fundamentării financiar-bugetare insuficiente și asupra lipsei unor estimări clare privind impactul asupra bugetului public, însă problema a rămas nerezolvată.

Acordul proprietarilor poate bloca proiectele

Instalarea unui lift exterior presupune intervenții asupra părților comune ale blocului, asupra fațadei și, în unele situații, asupra terenului din jurul clădirii. Din acest motiv, acordul proprietarilor este esențial. Legea trimite însă la două articole diferite din Legea asociațiilor de proprietari, care prevăd formule diferite de vot. Unul se referă la acordul a două treimi dintre proprietarii membri ai asociației și la acordul tuturor proprietarilor direct afectați. Celălalt se raportează la două treimi din numărul total al proprietarilor din condominiu.

Nu este suficient de clar dacă aceste condiții trebuie îndeplinite simultan. Nu este definit nici cine poate fi considerat proprietar direct afectat. Un locatar ale cărui ferestre se află lângă structura viitorului lift ar putea invoca diminuarea luminii naturale, zgomotul sau afectarea intimității. Dacă acordul său este obligatoriu, o singură persoană ar putea bloca un proiect susținut de majoritatea vecinilor.

Situația este și mai complicată în cazul blocurilor cu mai multe scări, administrate de asociații diferite. Legea cere o soluție tehnică unitară pentru întreaga construcție, dar nu explică modul în care trebuie obținut acordul atunci când numai una dintre scări solicită instalarea liftului.

În blocurile în care nu există asociație de proprietari, este necesar acordul tuturor coproprietarilor, condiție dificil de îndeplinit în imobilele cu apartamente abandonate, moșteniri nedezbătute sau proprietari plecați în străinătate.

O parte importantă a mecanismului urmează să fie stabilită prin norme metodologice și alte acte subsecvente. Acestea pot clarifica procedurile administrative, dar nu pot modifica aspectele esențiale prevăzute neclar în lege.

Cine va plăti întreținerea

După finalizarea lucrărilor, toate costurile de funcționare, mentenanță, reparație și verificare tehnică a liftului vor reveni asociației de proprietari.

O lege importantă, care are nevoie de corecturi

„Lift pentru viață” reprezintă una dintre puținele inițiative legislative care abordează direct accesibilitatea locuințelor private colective. Programul poate reda autonomia unor persoane care, în prezent, sunt practic captive în propriile apartamente. În același timp, succesul programului va depinde de modul în care vor fi soluționate neclaritățile privind selecția blocurilor, finanțarea, acordul proprietarilor, proprietatea asupra terenurilor și întreținerea ulterioară. În lipsa acestor clarificări, există riscul ca un program conceput pentru a elimina barierele fizice să fie încetinit chiar de barierele juridice și administrative.

Andrea Nagy

Foto: Pexels

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.