Doar 1 din 5 orașe din România și-a îmbunătățit constant serviciile digitale în ultimii 6 ani

Cercetătorii UBB avertizează că digitalizarea poate regresa fără investiții continue.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 15 iulie 2026, 13:50

Doar aproximativ 20% dintre orașele din România au reușit să își îmbunătățească în mod constant serviciile de e-guvernare în ultimii șase ani, în timp ce majoritatea au înregistrat cel puțin o perioadă de stagnare sau chiar regres. Este concluzia unui studiu dedicat digitalizării administrației publice locale din România, realizat de cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Odată cu publicarea rezultatelor, cercetătorii au lansat și platforma orase-digitale.ro, unde cetățenii pot consulta și compara nivelul de digitalizare al celor 325 de orașe și municipii din România.

Progresele din pandemie nu au fost menținute

Studiul a urmărit evoluția serviciilor digitale în anii 2020, 2023 și 2026, evaluând fiecare oraș după 46 de indicatori grupați în cinci categorii: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare. Rezultatele arată că doar 67 de orașe au progresat constant în ambele intervale analizate, în timp ce aproape șase din zece localități au evoluat până în 2023, după care au înregistrat un regres. Cele mai bune rezultate au fost obținute în domenii influențate de obligații legislative sau politici europene, precum securitatea și serviciile online, în timp ce participarea cetățenilor și calitatea conținutului publicat pe site-urile primăriilor au scăzut față de nivelul din 2023.

„Primăriile au investit în digitalizare în timpul pandemiei și imediat după pandemie. Doar că digitalizarea nu este un proiect care are un punct final. Trebuie investite constant resurse și trebuie acordată permanent atenție acestui domeniu”, explică Conf. Univ. Dr. Nicolae Urs, coordonatorul studiului.

Potrivit cercetătorului, atunci când resursele sau atenția acordată digitalizării scad, unele servicii dispar sau se degradează.

Participarea cetățenilor, printre primele servicii afectate

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în zona serviciilor de participare digitală, precum platformele de bugetare participativă.

„Aceste servicii încearcă să implice cetățeanul în procesul de luare a deciziilor. Sunt servicii consumatoare de resurse și probabil că acestea au fost primele eliminate în momentul în care resursele nu au mai fost disponibile la același nivel”, consideră Nicolae Urs.

Orașele mici pot concura cu marile municipii

Analiza arată că dimensiunea orașului influențează într-o anumită măsură scorul obținut, însă nu reprezintă un factor decisiv.

„Nu toate orașele mari au scoruri bune și nu toate orașele mici au scoruri slabe”, spune coordonatorul studiului, oferind exemplul municipiului Câmpulung Moldovenesc, care s-a aflat constant în primele zece orașe din România la toate cele trei evaluări.

În opinia sa, administrațiile care au progresat constant sunt cele care au continuat să investească în digitalizare, au acordat un rol important departamentelor IT și au răspuns presiunii venite din partea cetățenilor pentru servicii publice digitale.

Ce înseamnă o primărie cu adevărat digitalizată

Pentru cetățeni, primul semn al unei administrații moderne este accesul facil la informații.

„Dacă vreau să aflu care sunt documentele necesare pentru obținerea unui aviz, acest lucru ar trebui să fie ușor de găsit pe site”, consideră Nicolae Urs.

Dincolo de publicarea informațiilor, acesta consideră esențiale serviciile digitale tranzacționale, adică acele operațiuni care pot fi realizate integral online, de la început până la sfârșit. Exemplul cel mai simplu este plata taxelor și impozitelor: cetățeanul ar trebui să poată verifica suma datorată și să efectueze plata fără a părăsi aceeași platformă și fără să fie nevoit să se deplaseze la ghișeu.

Lipsa banilor nu este principala problemă

Deși România beneficiază de finanțări importante prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cercetătorul consideră că dificultățile sunt de altă natură.

Una dintre cele mai mari provocări este atragerea și păstrarea specialiștilor IT în administrația publică. În același timp, multe instituții nu dispun de un ecosistem național care să le permită să utilizeze soluții digitale comune, fără a fi nevoite să dezvolte fiecare propriile platforme.

„Se vorbește foarte mult despre interoperabilitate, dar se vorbește mai mult decât se implementează”, subliniază Nicolae Urs, exprimându-și speranța că proiectele finanțate prin PNRR, inclusiv dezvoltarea cloudului guvernamental, vor facilita schimbul de date între instituțiile publice.

O platformă pentru administrații și cetățeni

Noua platformă orase-digitale.ro este destinată atât administrațiilor locale, cât și cetățenilor. Primăriile își pot compara performanțele cu cele ale altor orașe de dimensiuni similare și pot identifica domeniile în care au nevoie de investiții suplimentare. În același timp, cetățenii pot vedea cât de bine stă orașul lor la capitolul servicii digitale și pot solicita îmbunătățiri acolo unde acestea lipsesc.

Cluj-Napoca rămâne lider

În toate cele trei valuri de evaluare, Cluj-Napoca s-a clasat pe primul loc la nivel național în ceea ce privește serviciile publice digitale oferite comunității. Coordonatorul studiului subliniază însă că această poziție nu înseamnă perfecțiune. Cercetarea nu a evaluat întreaga activitate de digitalizare a primăriilor, ci exclusiv serviciile digitale vizibile pentru cetățeni prin intermediul site-urilor oficiale. Nu au fost analizate aspecte precum bugetele dedicate digitalizării sau pregătirea personalului, ci experiența concretă a utilizatorilor în relația cu administrația locală.

Andrea Nagy

Foto: Pexels

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.