România ar putea adopta standardele europene pentru formarea fizioterapeuților

Studiile s-ar prelungi la patru ani, iar calificările ar fi recunoscute automat în UE.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 iulie 2026, 13:05

România ar putea face un pas important spre alinierea profesiei de fizioterapeut la standardele europene, după ce Comisia Europeană a propus instituirea unui cadru comun de formare pentru fizioterapeuți în toate statele membre. Inițiativa prevede un program unitar de studii cu durata de patru ani, care ar permite recunoașterea automată a calificării profesionale în întreaga Uniune Europeană.

Colegiul Fizioterapeuților din România susține propunerea, considerând că aceasta ar aduce beneficii atât specialiștilor, prin eliminarea procedurilor complicate de echivalare a studiilor și creșterea mobilității profesionale, cât și pacienților, prin asigurarea unor standarde unitare de pregătire.

Președinta Colegiului Fizioterapeuților din România, Daniela Stanca, explică faptul că una dintre cele mai importante schimbări vizează durata studiilor universitare, care ar urma să crească de la trei la patru ani.

„Aproximativ 70% dintre statele Uniunii Europene au deja minimum patru ani de studii pentru calificarea de fizioterapeut”, arată Daniela Stanca.

Pe lângă prelungirea studiilor, Comisia Europeană propune și armonizarea disciplinelor predate, precum și introducerea unui prag minim de 1.000 de ore de stagii clinice. În prezent, situația diferă considerabil între universitățile românești, unde programele includ între 200 și 600 de ore de practică.

„Nu există o uniformizare, iar tocmai aceasta este ceea ce își dorește Uniunea Europeană: o uniformizare a programelor de studii la nivel european, pentru recunoașterea automată a calificării”, subliniază Daniela Stanca.

Decizia aparține Ministerului Educației

Ministerul Educației și Cercetării a început consultările naționale cu ARACIS și cu Colegiul Fizioterapeuților din România. Dacă România va decide să adere la acest cadru comun de formare, vor trebui modificate standardele ARACIS pe baza cărora universitățile își elaborează planurile de învățământ.

„Decizia finală va aparține Ministerului Educației”, precizează președinta Colegiului Fizioterapeuţilor din România.

Absolvenții români întâmpină dificultăți la angajarea în alte state europene

În prezent, fizioterapeuții români care doresc să lucreze în alte state membre trebuie să parcurgă o procedură individuală de recunoaștere a calificării. Daniela Stanca explică faptul că acest lucru are drept cauză atât durata de trei ani a studiilor din România, cât și existența a două programe universitare diferite – unul în domeniul sănătății și unul în domeniul știința sportului – care pregătesc specialiști pentru aceleași domenii de activitate, dar după curricule diferite.

„În majoritatea statelor Uniunii Europene durata minimă a studiilor pentru dobândirea calificării de fizioterapeut este de patru ani. Absolvenții din România au nevoie de măsuri compensatorii. Fie trebuie să efectueze stagii clinice suplimentare, fie să susțină anumite examene”, explică aceasta.

Diferențele sunt semnificative. În unele cazuri, absolvenților facultăților din domeniul știința sportului li se solicită încă un an sau chiar un an și jumătate de pregătire, iar celor din domeniul sănătății cel puțin încă șase luni.

Aceste cerințe presupun costuri importante pentru absolvenți, care trebuie să suporte cheltuielile de cazare și întreținere pe perioada stagiilor efectuate în străinătate.

„Dacă aderăm la acest cadru comun, procedura va fi mult simplificată, automată și nu va mai necesita aceste cheltuieli”, afirmă Daniela Stanca.

Nu lipsesc absolvenții, ci locurile de muncă

Întrebată dacă recunoașterea automată a calificărilor ar putea accentua deficitul de fizioterapeuți din România, Daniela Stanca consideră că problema este alta.

„Numărul de absolvenți de fizioterapie din România nu este unul mic. Vorbim de peste 2.000–2.500 de absolvenți în fiecare an. Problema este că statul român nu asigură suficiente posturi pentru acești absolvenți”, spune aceasta.

În opinia sa, noul cadru european ar putea facilita inclusiv venirea în România a fizioterapeuților din alte state membre, însă principalul obiectiv rămâne creșterea calității formării profesionale.

„Există posibilitatea ca, după 30 de ani, să se armonizeze standardele de formare profesională pentru profesia de fizioterapeut în România și să se asigure un nivel mult mai ridicat și unitar al pregătirii profesionale. Iar acest lucru este în beneficiul pacienților și al sistemului de sănătate.”

Rezerve din partea unor universități

Propunerea europeană nu este însă acceptată unanim. Potrivit președintei Colegiului Fizioterapeuților, unele instituții de învățământ superior din România și-au exprimat rezervele încă din faza de elaborare a proiectului. Motivul invocat a fost că noile competențe ale fizioterapeuților s-ar suprapune cu cele ale medicilor, argument respins de reprezentanții profesiei.

„Fizioterapeutul, în Europa, are un rol mult mai important în sistemul de sănătate și beneficiază de o pregătire la un nivel ridicat, care îi oferă toate competențele prevăzute de World Physiotherapy”, afirmă Daniela Stanca.

Aceasta susține că, în ultimii trei-patru ani, Colegiul Fizioterapeuților a încercat fără succes să convingă universitățile și ARACIS să adopte un standard comun de formare, iar intervenția Comisiei Europene reprezintă o oportunitate de modernizare a profesiei.

„Avem, în mod justificat, temerea că este posibil ca, la dorința unor instituții, România să nu adere la acest cadru comun de formare”, avertizează președinta Colegiului Fizioterapeuților din România.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.