Un nou pas spre UE pentru Moldova și Ucraina

Cele două state au început oficial negocierile de aderare, cu obiectivul integrării până în 2030.

Articol editat de Andreea Leonid, 16 iunie 2026, 08:48

Republica Moldova şi Ucraina au deschis oficial, luni, 15 iunie, primul capitol de negocieri la Uniunea Europeană.

Cele două ţări au fost acceptate drept candidate, la pachet, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, în 2022.

Procesul a fost însă îngheţat o perioadă din caza opoziţiei Ungariei, condusă până de curând de Viktor Orban, care era considerat liderul european cel mai apropiat de Vladimir Putin.

Ce se va negocia în cadrul primului capitol şi când ar putea adera Republica Moldova şi Ucraina la Uniune.

Reporter: Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, declară că a fost marea zi de luni, momentul aşteptat de Moldova şi Ucraina pentru a avea perspectiva clară a aderării.

Este penultimul pas până la aderare şi practic se fac acum ajustările finale legislaţiei celor două state, într-un proces care a început, de fapt, imediat după izbucnirea războiului.

Primul pachet sau capitol vizează legislaţia considerată baza funcţionării oricărei democraţii; aici intră justiţia, lupta împotriva corupţiei, statul de drept, funcţionarea instituţiilor democratice, administraţia publică şi regulile economice.

Uniunea, ca şi cele două state, ţinteşte accelerarea procesului, astfel că următoarele cinci capitole ar urma să fie deschise în luna iulie. Odată cu semnalul dat astăzi au loc şi primele conferinţe interguvernamentale.

Moldova şi Ucraina sunt reprezentate la nivel de premier şi vicepremier, iar de partea Uniunii participă reprezentanţii Comisiei, ai Consiliului şi echipele tehnice. În general, procesul de ajustare legislativă la normele europene, numit şi procesul de îndeplinire a acquis-ul comunitar, durează în medie între şase şi zece ani, dar în cazul celor două există termenul optimist din jurul anului 2030. Nu este doar obiectivul Ucrainei şi Moldovei, ci şi al Uniunii Europene, care nu vrea să lase cele două state sub influenţa Rusiei.

Kaja Kallas, şefa diplomaţiei europene: Ambele ţări au realizat reforme dificile în circumstanţe extraordinare. Viitorul Ucrainei şi al Moldovei se află în Uniunea Europeană, iar aderarea lor va face Europa mai puternică.

Al 21-lea pachet de sancţiuni al Uniunii împotriva Rusiei a fost şi el pe masa Consiliului, însă există încă detalii care trebuie finisate pentru adoptare. Dar a fost adoptat un set suplimentar de sancţiuni împotriva a 34 de persoane, 47 de entităţi legate de complexul militar industrial rus, de flota de vase care ajută Moscova să exporte petrol şi gaze, sau care sunt implicate în propaganda pro-Kremlin şi operaţiuni hibride.

Kaja Kallas condamna din nou bombardamentele Rusiei asupra infrastructurii civile a Ucrainei, cele care au răsat din nou victime în rândul populaţiei. Şefa diplomaţiei europene spune că nu există nicio logică în astfel de acţiuni, ci doar faptul că Rusia recurge la astfel de metode condamnabile din punct de vedere a legislaţiei internaţionale, pentru a compensa faptul că este blocată pe front.

Semnalul că Rusia este într-o poziţie slabă pe front, a venit şi dinspre NATO în ultimele două luni.
 

Bogdan Isopescu/ RRA

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.