Prima pagină » Știri » Social » Specialist: Urșii au început să apară în zone unde nu au fost văzuți de zeci de ani

Specialist: Urșii au început să apară în zone unde nu au fost văzuți de zeci de ani

Suprapopularea și accesul facil la hrană schimbă comportamentul animalelor, avertizează specialiștii.

Articol editat de cristina.rusu, 19 mai 2026, 14:43

Întâlnirile cu urșii nu mai sunt de mult doar simple povești vânătorești. Populaţia se intersectează parcă tot mai des cu ei, fie că ne apar în fața mașinii, ne vizitează curțile sau ne dau emoții pe traseele de munte.

Reglementările promulgate recent promit schimbări, însă întrebările rămân: suntem cu adevărat mai în siguranță? De ce au ajuns urșii să nu se mai teamă de oameni și ce ar trebui să facem, concret, dacă ne trezim cu unul în față?

Am stat de vorbă cu dr. Vasile Ceucă, prodecan al Facultăţii de Silvicultură şi Cadastru din cadrul USAMV Cluj, specialist în biologia şi etologia faunei sălbatice.

Luni, 18 mai, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care modifică regulile de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra persoanelor și bunurilor.

Conform actului normativ, care a fost adoptat cu 246 de voturi în Camera Deputaţilor, „Pentru anul 2026 se aprobă un număr de 859 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenţie la nivel naţional, şi un număr de 110 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de intervenţie la nivel naţional.

Exemplarele din specia urs brun care reprezintă nivel de intervenţie la nivel naţional pot fi recoltate până la data de 31 decembrie 2026, de către personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarului prin metodele ‘la pândă’ şi ‘la dibuit’. Recoltarea femelelor însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani este interzisă”.

Potrivit datelor oficiale, în ultimii 5 ani, urşii au omorât 11 persoane şi au rănit grav alte 158. Totodată, din 2016, de când a fost interzisă vânătoarea la urs şi până în prezent, statul a plătit despăgubiri în valoare de peste 6 milioane de euro.

Stabilirea cotelor e în continuare pusă sub semnul întrebării de către organizaţiile de mediu; dr. Vasile Ceucă pe de altă parte e de părere că reglementările mai stricte sunt inevitabile:

„Este o măsură necesară. Nu găsesc o altă modalitate de a corecta acest număr foarte mare de urși. Practic, habitatul este suprapopulat, iar ce s-a propus până acum nu a funcţionat”, spune specialistul.

Potrivit acestuia, efectivul optim pentru România ar fi de aproximativ 4.000 de exemplare, însă numărul actual ar depăși de aproape trei ori și jumătate capacitatea habitatului.

„Nu este o soluție adoptată doar la nivelul țării noastre. Dacă ne uităm în Europa, avem ţări precum Suedia care au adoptat aceleași măsuri”, adaugă dr. Vasile Ceucă.

Urșii își schimbă comportamentul

Criticii noilor reglementări susțin că prin aceste cote vor fi împușcați urșii din pădure, nu cei care creează probleme în localități. Specialistul explică faptul că măsura urmărește reducerea generală a populației, deoarece suprapopularea schimbă comportamentul animalelor.

„În momentul în care avem aceste suprapopulări, și vorbim de oricare specie, nu doar de urs, apar niște schimbări etologice, niște schimbări comportamentale, care înmulțesc sau amplifică foarte mult conflictele dintre om și populațiile de urs”, explică el.

În opinia sa, aparițiile tot mai dese în apropierea orașelor sunt rezultatul unei combinații între suprapopulare, lipsa hranei și perioada de împerechere.

“Ursul este un animal oportunist: mănâncă unde găsește cel mai ușor. În timp, contactul repetat cu oamenii duce și la o adaptare a comportamentului. Ca urmare a acestor factori şi a creşterii numărului de exemplare după perioada de împerechere, eu mă aştept să avem cazuri din ce în ce mai dese cu urşi care pătrund în comunități”, dr. Vasile Ceucă.

Potrivit lui Vasile Ceucă, masculii dominanți îi alungă frecvent pe urșii tineri spre marginea habitatului. În plus, există și comportamente dure în interiorul speciei.

„Ursul prezintă și fenomenul de canibalism. Masculul dominant, dacă întâlnește o femelă și progeniturile nu sunt produsul lui, atunci va ataca femela și va omorî puii pentru a o determina să intre în călduri”, explică acesta.

Aceste tensiuni cresc nivelul de stres și agresivitate în rândul animalelor.

„Acest fapt induce și o stare de nesiguranță, o stare de irascibilitate, care poate să declanșeze comportamentul de apărare ori de atac.”

Ce NU trebuie să faci dacă întâlnești un urs

Specialistul spune că una dintre cele mai mari greșeli este fuga.

“Ursul poate depăşi un cal de curse la capitolul viteză, nu prea putem scăpa de el cu fuga”, atrage atenţia.

În schimb, recomandarea este ca oamenii să își facă simțită prezența prin zgomote și să se retragă lent, fără să întoarcă spatele animalului. „Încercăm să ne îndepărtăm de el cu fața către el, nu întorcându-i spatele.”

Spray-ul cu piper poate fi util, iar în unele situații chiar abandonarea rucsacului poate câștiga timp pentru retragere.

„El va fi atras de acel rucsac și atunci noi avem timp să ne îndepărtăm”, spune dr. Vasile Ceucă.

În cazul campării, pericolul vine în special de la hrană.

„Foarte posibil să ne viziteze, mai ales dacă lăsăm mâncarea în proximitatea cortului”, avertizează specialistul. El recomandă depozitarea alimentelor la distanță de locul de campare, deoarece ursul „poate simți mirosul de mâncare de la kilometri; mai bine să ţintească mâncarea decât pe noi”.

Mituri despre urși și realitatea din teren

Recomandarea de a te preface mort nu este o soluție sigură.

„Da, să știți că asta era într-adevăr o legendă”, confirmă profesorul. În anumite situații extreme, lipsa reacției poate reduce agresivitatea atacului, dar nu garantează evitarea lui: “Poate că după un timp ursul se va plictisi şi va pleca, dar asta nu elimină atacul iniţial”, spune dr. Vasile Ceucă.

Cât despre urcatul în copac, nici aceasta nu este o soluție sigură: „Și urșii se cațără în copaci. Mai ales cei tineri. Se poate încerca, dar s-ar putea să vină după noi”

„Singura soluție era controlul numeric”

Întrebat dacă există tehnologii sau alte măsuri care ar putea înlocui reducerea populației, dr. Vasile Ceucă rămâne sceptic. Gardurile electrice pot funcționa punctual, dar nu la scară națională, iar ideile precum sterilizarea chimică i se par „utopice”.

„Cred că am văzut sute, poate chiar mii de urși în viața mea. Cunoscându-le comportamentul și studiindu-i destul de îndeaproape, singura soluție era controlul numeric, care a dat rezultate câteva zeci de ani”, afirmă el.

Specialistul spune că, după renunțarea la aceste măsuri în ultimul deceniu, efectele au devenit vizibile atât prin creșterea numărului de atacuri, cât și prin pagubele produse. „Acum vedem la ce s-a ajuns”, concluzionează acesta.