Prima pagină » Știri » Social » Fraudele romantice devin tot mai sofisticate în era inteligenţei artificiale

Fraudele romantice devin tot mai sofisticate în era inteligenţei artificiale

Atacatorii exploatează emoțiile victimelor și folosesc identități false credibile.

Articol editat de cristina.rusu, 18 mai 2026, 13:00

Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează asupra creșterii gradului de sofisticare a fraudelor romantice din mediul online, cunoscute sub denumirea de „romance scam”.

Deși numărul raportărilor nu a crescut în ultimele luni, specialiștii atrag atenția că astfel de înșelătorii continuă să facă victime, inclusiv în România și în diaspora, exploatând nu atât lipsa de educație digitală, cât vulnerabilitatea emoțională a oamenilor.

Recent, instituția a prezentat cazul unei femei de 63 de ani, rămasă văduvă, care a fost contactată pe Facebook de un presupus medic militar străin. Relația a evoluat rapid prin conversații emoționale și promisiuni afective, iar ulterior au apărut solicitările de bani, sub diverse pretexte.

„Aceste fraude nu exploatează lipsa de educație digitală, ci mai mult emoțiile victimelor”, explică Anca Isac, expert în comunicare în cadrul DNSC. Aceasta spune că perioadele precum sărbătorile de iarnă, Dragobetele sau Valentine’s Day sunt frecvent folosite de atacatori pentru a iniția astfel de contacte.

„Uneori atacatorii folosesc mesaje despre singurătate sau dorința de a construi o relație serioasă tocmai pentru a se apropia de victime.”

Potrivit specialistului, escrocii investesc timp în construirea unei relații aparent autentice și aleg identități care inspiră încredere: medici, militari sau persoane aflate în misiuni internaționale.

„Discuțiile sunt constante la început, empatice, atent construite pentru a crește atașamentul emoțional”, spune Anca Isac.

În multe cazuri, comunicarea devine foarte intensă într-un timp scurt, iar victima este încurajată să păstreze relația discretă și să se distanțeze de familie sau prieteni.

„Atacatorii încearcă să creeze impresia că relația este specială și că doar victima îi poate ajuta într-o anumită situație critică.”

Fraudele încep, de cele mai multe ori, pe platformele de social media sau pe aplicațiile de dating, după care conversațiile sunt mutate pe servicii precum WhatsApp sau Telegram. Printre semnalele de alarmă se numără declarațiile afective apărute foarte rapid, refuzul apelurilor video sau al întâlnirilor reale și folosirea unor fotografii „prea perfecte” pentru a fi autentice.

DNSC atrage atenția și asupra rolului tot mai important al inteligenței artificiale în aceste fraude.

„Nivelul de sofisticare a crescut semnificativ. În prezent, atacatorii pot utiliza imagini generate artificial, videoclipuri manipulate sau chiar mostre audio care pot crea impresia unei persoane reale”, avertizează reprezentanta instituției.

Tehnologiile de tip deepfake și clonarea vocală sunt folosite pentru a face identitățile false mai credibile, iar inteligența artificială ajută inclusiv la generarea unor conversații personalizate și a unor traduceri mai naturale.

În cazul în care o persoană suspectează că discută cu un astfel de escroc sentimental, DNSC recomandă oprirea imediată a conversației și evitarea transmiterii de bani sau date personale. De asemenea, instituția încurajează verificarea fotografiilor prin funcția reverse image search și raportarea tentativelor de fraudă.

„Este foarte important ca utilizatorii să nu ignore semnalele de alarmă doar pentru că au investit prea mult emoțional în relația respectivă. Nu ar trebui să lase partea emoțională să domine partea rațională”, subliniază Anca Isac.

Pentru persoanele care au trimis deja bani sau date personale, recomandarea este contactarea imediată a băncii pentru blocarea tranzacțiilor și schimbarea urgentă a parolelor compromise. Totodată, victimele sunt sfătuite să păstreze conversațiile și dovezile transferurilor pentru a sprijini eventualele investigații.

Specialiștii DNSC subliniază că identificarea autorilor este dificilă deoarece aceste fraude sunt operate de rețele internaționale care folosesc identități false, VPN-uri, criptomonede și alte metode de anonimizare.

„Componenta transfrontalieră complică investigațiile și necesită cooperare între multiple autorități și platforme digitale”, explică reprezentanta instituției.

În ceea ce privește validarea autenticității unei persoane cunoscute online, DNSC recomandă prudență și verificări multiple.

„Încrederea online trebuie construită în timp și verificată prin mai multe elemente”, spune Anca Isac, care recomandă folosirea instrumentelor de căutare inversă a imaginilor pentru a verifica dacă fotografiile utilizate sunt reale sau furate din alte surse online.

Atacurile online sau tentativele de fraudă pot fi raportate la numărul de urgenţă 1911, sau AICI:

Atenţie: raportarea unui incident de securitate cibernetică prin acest formular nu înlocuieşte formularea unei plângeri penale.

De asemenea, în cadrul proiectului național de educație digitală SiguranțaOnline (proiect realizat de DNSC, Politia Română și Asociația Română a Băncilor), se desfăşoară campania „Uniți împotriva escrocheriilor”.

Pe site-ul sigurantaonline.ro utilizatorii pot accesa constant informații actualizate despre cele mai recente tipuri de fraude și metode utilizate de atacatori în mediul online.