Kelemen Hunor: România traversează o criză profundă
Kelemen Hunor cere păstrarea direcției europene și occidentale a României.
Articol editat de cristina.rusu, 15 mai 2026, 15:57
La întâlnirea internă a liderilor teritoriali ai UDMR, participanții au fost de acord că traversăm o perioadă extrem de incertă și în continuă schimbare. România se confruntă cu provocări și corecții care afectează toate segmentele societății, în timp ce fosta coaliție de guvernare s-a destrămat.
Potrivit lui Kelemen Hunor, situația actuală nu reprezintă doar o criză politică, ci face parte dintr-o criză socială mai profundă, care afectează nu doar România, ci întreaga regiune și Europa.
S-a subliniat că, la 35 de ani de la căderea dictaturii, trebuie păstrată direcția pe care România a urmat-o până acum: apartenența la lumea occidentală, la Uniunea Europeană și la structura politică ce garantează libertatea. În perioada următoare, marcată de confuzie și instabilitate, aceste valori trebuie apărate.
În discursul său, Kelemen Hunor a accentuat că ceea ce se vede astăzi este doar partea vizibilă a fenomenului. În epoca neopopulismului digital s-au schimbat spațiul public, comunicarea și chiar percepția realității.
Mai multe „realități paralele” concurează între ele, iar atitudinile anti-elitiste se amplifică în întreaga Europă. Aceste procese afectează întotdeauna mai puternic comunitățile minoritare. Totodată, a spus că nu există întoarcere la trecut și că societatea a intrat într-o nouă etapă, la care trebuie să se adapteze. În acest context, rolul UDMR este de a organiza comunitatea, de a crea solidaritate și de a recâștiga încrederea într-o societate aflată în transformare.
În cadrul bilanțului prezentat, s-a amintit că, în campania electorală de acum un an și jumătate, au fost formulate două promisiuni principale: reprezentarea bunului-simț și reducerea dimensiunii excesive a statului.
Referindu-se la sloganul „mai puțin pentru stat, mai mult pentru cetățean”, Kelemen Hunor a recunoscut autocritic că reformele nu au fost implementate în măsura dorită, deși au existat unele progrese.
În ceea ce privește gestionarea problemelor comunității maghiare, liderul UDMR s-a declarat mulțumit. El a afirmat că s-a reușit împiedicarea unei reorganizări administrative care ar fi afectat comunitățile minoritare și că anul trecut au fost păstrate școlile maghiare în structura lor existentă, fără ca vreuna să fie desființată din cauza reorganizării.
Printre realizările importante au fost menționate redeschiderea liceului „II. Rákóczi Ferenc” și programul de elaborare a manualelor în limba maghiară, datorită căruia elevii pot învăța din manuale scrise direct în maghiară, nu doar traduse.
Kelemen Hunor a declarat că AUR a contribuit, cu sprijinul PSD, la căderea guvernului, însă în realitate nu dorește o coaliție comună. În prezent, este greu de anticipat ce majoritate parlamentară se va forma. Săptămâna viitoare vor continua discuțiile cu președintele României și cu foștii parteneri de coaliție.
UDMR va continua să propună refacerea vechii coaliții, însă conducerea formațiunii consideră puțin probabilă formarea unei alianțe stabile pe termen lung, capabile să funcționeze doi ani și jumătate. Obiectivul este mai degrabă constituirea unui guvern interimar eficient, care să poată asigura funcționarea țării cel puțin până în primăvara viitoare.
Printre provocările economice, liderul UDMR a evidențiat finanțarea deficitului bugetar și absorbția fondurilor europene. El a avertizat că România ar putea pierde între 2,5 și 3 miliarde de euro dacă nu își respectă angajamentele asumate. În continuare nu există consens asupra mai multor legi importante, inclusiv cea a salarizării unitare sau reglementările din domeniul apelor, în timp ce inflația reprezintă o povară serioasă.
Kelemen Hunor a reafirmat că UDMR nu susține nicio formă de colaborare guvernamentală cu AUR. Scopul este ca până la sfârșitul lunii iunie România să aibă un guvern funcțional învestit.
La finalul discursului, Kelemen Hunor a subliniat că viitorul UDMR depinde în continuare de unitatea comunității. Chiar dacă formaţiunea nu poate promite că va rămâne la guvernare și în următoarele luni, acest lucru nu este privit ca un eșec, ci ca o nouă oportunitate de reconstrucție. Obiectivul rămâne participarea la un guvern care să pună țara în ordine și care, la final de mandat, să poată spune că și-a respectat promisiunile.
Traducere/ Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
