ADHD diagnosticat târziu: de la autocritică la înțelegere și acceptare
Ateliere dedicate adulților, la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”.
Articol editat de cristina.rusu, 28 aprilie 2026, 16:09
ADHD sau (Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate) este o neurodivergență, adică un mod diferit de funcționare a creierului, care influențează atenția, organizarea, gestionarea timpului și reglarea emoțională. Deși este frecvent asociat cu copilăria, ADHD-ul nu dispare la maturitate, ci continuă să influențeze viața adultă, adesea într-un mod mai subtil, dar profund.
În acest context, la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca au loc o serie de ateliere dedicate adulților cu ADHD, susținute de Roxana Bujor, coach ADHD. Inițiativa vine într-un moment în care se vorbește încă prea puțin despre impactul ADHD-ului la adulți și despre dificultățile invizibile cu care aceștia se confruntă.
ADHD-ul, explică Roxana Bujor, nu este o afecțiune care „trece” odată cu vârsta, ci un mod diferit de funcționare a creierului. Deși este adesea asociat cu copiii și mai ales cu băieții, statistic, ADHD-ul apare în mod egal la femei și bărbați. Diferența majoră constă în felul în care se manifestă și, mai ales, în cât de des este recunoscut și diagnosticat.
„Mulți adulți ajung să descopere târziu că au ADHD. Până în acel moment, au trăit ani întregi cu autocritică, întrebându-se de ce nu pot funcționa „ca ceilalți. Un diagnostic primit la maturitate aduce, de cele mai multe ori, un amestec puternic de emoții. Pe de o parte, apare ușurarea… în sfârșit există o explicație pentru dificultățile trăite ani la rând. Pe de altă parte, poate apărea și un sentiment de doliu pentru anii în care persoana a funcționat fără sprijin și fără înțelegere. Este ca și cum ai fi alergat un maraton cu un picior rupt, fără să știi. Efortul a fost mult mai mare decât al celorlalți, dar nimeni nu a văzut asta”, explică Roxana Bujor.
Această schimbare de perspectivă este esențială: de la „ce este în neregulă cu mine?” la „acesta este modul în care funcționează creierul meu”.
Unul dintre obiectivele principale ale atelierelor este tocmai această rescriere a poveștii personale. Participanții sunt încurajați să treacă de la autocritică la înțelegere și, mai departe, la acceptare.
„Dacă reușim să ne mutăm din judecată în curiozitate, se deschid foarte multe posibilități”, spune Roxana Bujor.
Atelierele nu promit soluții universale, ci oferă strategii practice, adaptate acestui tip de funcționare. Important este ca fiecare participant să descopere ce funcționează pentru el, pentru propriul său stil de gândire și organizare.
Un accent important este pus și pe diferențele de manifestare între femei și bărbați. În timp ce băieții cu ADHD sunt adesea vizibili prin comportamente hiperactive, fetele și femeile tind să internalizeze dificultățile.
La femei, ADHD-ul se poate manifesta prin: anxietate crescută, tendința de a visa cu ochii deschiși, supraanaliză și autocritică, dificultăți de organizare mascate prin efort intens. Din acest motiv, multe femei rămân nediagnosticate sau primesc inițial diagnostice de anxietate sau depresie. Mai mult, perioadele de tranziție hormonală, precum perimenopauza sau menopauza, pot amplifica semnificativ simptomele, făcând ca dificultățile să devină brusc mult mai vizibile.
Seria de ateliere de la Biblioteca Județeană „O. Goga” este structurată în trei întâlniri, fiecare abordând teme esențiale pentru adulții cu ADHD. Deși subiectul este vast, scopul nu este epuizarea lui, ci oferirea unor repere clare și utile. Fiecare sesiune își propune ca participanții să plece cu: o mai bună înțelegere a propriului mod de funcționare, claritate asupra nevoilor și resurselor personale și cel puțin o strategie concretă pe care să o poată aplica imediat.
„Nu toate strategiile vor funcționa pentru toată lumea. Dar dacă pleci cu o singură idee care rezonează cu tine și pe care vrei să o încerci, este deja un câștig important”, subliniază Roxana Bujor.
Dincolo de informație și tehnici, atelierul oferă ceva ce mulți adulți cu ADHD nu au avut anterior: un spațiu de validare. Într-o societate în care diferențele de funcționare sunt adesea interpretate ca lipsă de disciplină sau voință, astfel de inițiative devin esențiale. Ele creează contextul în care oamenii pot înțelege că nu sunt singuri și că experiențele lor au sens.
Miza acestor întâlniri nu este perfecțiunea, ci o viață mai ușor de gestionat și mai puțin copleșitoare, construită pe înțelegere, acceptare și strategii adaptate realității fiecăruia.
Rodica Tulbure
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
