Incluziv: Autoritatea pentru Digitalizarea României transmite: ROeID va fi accesibil… într-o bună zi

Procesul de creare a contului le dă tuturor bătăi de cap.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 15 aprilie 2026, 12:34

Aplicația ROeID a fost gândită ca un instrument central al digitalizării în România – o identitate electronică prin care cetățenii pot accesa rapid servicii publice. De la plata taxelor și impozitelor, până la obținerea cazierului judiciar sau accesarea serviciilor consulare, aplicația promite să elimine drumurile la ghișeu și să simplifice relația cu statul.

Pentru persoanele cu dizabilități vizuale, o astfel de soluție ar putea însemna mai mult decât confort: ar putea însemna autonomie. În realitate însă, Autoritatea pentru Digitalizarea României a reuşit să elaboreze un proces de creare a contului care le dă tuturor bătăi de cap, cu atât mai mult persoanelor cu deficienţe de vedere.

Florian Ionașcu, un tânăr nevăzător, încearcă de peste un an să convingă autoritățile să adapteze aplicația, pentru că procesul de validare a informaţiilor e foarte greu de parcurs fără vedere:

„Pentru a-ți configura identitatea digitală în ROeID trebuie să faci un selfie, o fotografie cu cartea de identitate, o fotografie cu tine și cu cartea de identitate și să citești un text afișat pe ecran într-un timp foarte scurt”, explică acesta.

Problema nu este doar complexitatea pașilor, ci și faptul că sistemul nu permite asistență. O persoană nevăzătoare nu poate realiza singură aceste acțiuni, iar atunci când încearcă să primească ajutor, procesul este blocat. Sistemul detectează prezența unei alte persoane și respinge autentificarea, din motive de securitate.

Situația contrastează cu cea din mediul privat. În cazul aplicațiilor bancare, procedurile sunt similare, dar există alternative: dacă utilizatorul nu reușește să finalizeze verificarea, poate merge într-o agenție și rezolvă problema rapid. În cazul ROeID, astfel de opțiuni lipsesc. În încercarea de a găsi soluții, Florian Ionașcu a propus inclusiv introducerea unui sistem de verificare prin apel video cu un operator uman. Deocamdată însă, această variantă nu este luată în calcul. Răspunsurile primite până acum de la autorități au fost mai degrabă generale, de tipul: problema este cunoscută, dar procedura trebuie respectată.

Tema a ajuns recent și în Parlament. Deputatul Marius Alecsandru a adresat o interpelare Autorității pentru Digitalizarea României, solicitând clarificări privind accesibilitatea aplicației. Răspunsul instituției confirmă dificultățile, dar nu oferă soluții imediate:

„Validarea datelor pentru obținerea identității digitale este un proces riguros, care presupune o succesiune de acțiuni impuse de un nivel sporit de securitate și prevenirea utilizării datelor personale în scopuri frauduloase”, arată Autoritatea pentru Digitalizarea României. Printre aceste măsuri se numără verificarea vocii, citirea unui text afișat și colectarea de date biometrice. Instituția admite că sistemul actual nu a fost adaptat pentru persoanele cu dizabilități, fără să explice însă omisiunea.

În perspectivă, autoritățile mizează pe introducerea cărții electronice de identitate, care ar urma să simplifice procesul prin utilizarea tehnologiei NFC și să reducă barierele administrative.

„Cunoaștem problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități (…) și acordăm o atenție sporită implementării cerințelor pentru protejarea și promovarea drepturilor acestei categorii de persoane”, se mai arată în răspunsul semnat de președintele ADR, Dragoș-Cristian Vlad.

Autoritatea anunță testări și audituri ale noilor proceduri, fără a indica un termen clar pentru implementare.

Între timp, nevoia unei identități digitale accesibile devine tot mai urgentă. Multe servicii publice se mută online, iar în unele cazuri accesul depinde direct de ROeID. De exemplu, actualizarea datelor pentru investițiile în titluri de stat Tezaur, prin ghișeul.ro, poate necesita autentificarea prin această aplicație.

Presiunea vine și din partea legislației europene. Actul European pentru Accesibilitate, intrat în vigoare în iunie 2025, obligă statele membre să asigure accesul persoanelor cu dizabilități la servicii digitale. Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională în 2022, iar o primă versiune a aplicaţiei a apărut abia un an mai târziu, în 2023. Dezvoltarea aplicaţiei a fost finanţată din fonduri europene, într-un proiect în valoare de 74 de milioane de lei. În prezent RO e-ID permite semnătura digitală conectând cartea de identitate prin tehnologie NFC, aceeaşi soluţie nu apare însă în procesul de validare.

Problemele nu îi afectează însă doar pe nevăzători. Chiar și utilizatori fără deficiențe de vedere reclamă dificultăți în procesul de validare a identității. În aceste condiții, lista celor care așteaptă îmbunătățiri este mai lungă decât ar crede probabil Autoritatea pentru Digitalizarea României. Deocamdată lui Florian Ionaşcu i-a rămas o singură soluţie: să înscrie situaţia pe platforma Fără Hârtie, unde pot fi semnalate procedurile birocratice ineficiente; în privinţa succesului însă nu-şi pune mari speranţe.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.