Tradiţii în Săptămâna Mare: Joia Mare
De la vopsitul ouălor la pomenirea celor plecați.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 9 aprilie 2026, 00:00
În a patra zi a Săptămânii Mari se vopsesc ouăle, un obicei privit cu mult entuziasm de cei mici şi cei mari deopotrivă.
Astăzi oamenii folosesc în mare parte vopsele chimice, mai demult însă ouăle erau colorate cu coji de ceapă, sunătoare sau flori de tei, iar luciul era dat de ungerea lor cu slănină.
Nu se mai fac munci în gospodărie astăzi, în mod special trebuie să se evite spălarea rufelor pentru a nu contamina apa.
În Joia Mare se dă de pomană apă curată în amintirea celor care nu mai sunt printre noi.
În câteva sate din Oltenia se crede că porţile lumii de dincolo se deschid în această noapte, iar cei morţi se întorc pentru a petrece Paştele cu familiile lor.
De aceea se aprind focuri mari în curţi, pentru a-i primi înapoi prin rememorarea unor amintiri plăcute.
De astăzi putem auzi toaca bătând, căci clopotele bisericii nu se mai trag, în multe zone, din Joia Mare şi până la Înviere.
Multe au de pătimit fetele în Joia Mare, dacă în post nu s-au comportat cum se cuvine! Întâi de toate, în Ardeal se practică strigarea peste sat, ceea ce înseamnă că abaterile lor sunt strigate cu voce tare de către un flăcău tocmit în acest sens. Apoi, dacă nu au terminat de tors cânepa, atât fetele cât şi nevestele tinere trebuie să se teamă de furia Joimăriţei, o cotoroanţă care aprinde cânepa netoarsă!
La biserică se citesc cele 12 evanghelii, credincioşii aducându-şi aminte de spălarea picioarelor ucenicilor de către Iisus, de Cina cea de Taină şi de Rugăciunea din Grădina Ghetsimani.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
