Inteligența artificială revoluționează cercetarea farmaceutică
Inteligența artificială reduce costurile și timpul de cercetare cu până la 30%.
Articol editat de cristina.rusu, 10 martie 2026, 12:25
Inteligența artificială pătrunde în laboratoare, analizează miliarde de date, proiectează molecule noi și scurtează timpul necesar pentru ca terapiile să ajungă la pacienți.
În prezent, 62% dintre companiile farmaceutice integrează soluții de inteligență artificială în departamentele lor de cercetare și dezvoltare, cu o creștere estimată de 45% în următorii cinci ani.
Între timp, piața globală pentru acest sector crește cu o rată medie anuală de 40%. În consecință, agențiile de reglementare se pregătesc să gestioneze această evoluție rapidă.
Un raport publicat de Agenția Italiană pentru Medicamente evidențiază transformarea în curs de desfășurare în industria medicală. Deși dezvoltarea unui nou medicament necesită în medie 10 ani de muncă și investiții de peste 2 miliarde de euro, inteligența artificială poate elibera timp și reduce risipa, începând cu cercetarea experimentală.
Augmented R&D, o „cercetare crescută”, sporeşte capacitățile de explorare ale oamenilor de știință: algoritmii de deep learning analizează milioane de compuși în doar câteva ore, identifică ținte terapeutice și estimează toxicitatea înainte ca o moleculă să fie sintetizată.
Conform raportului „Continuitate digitală” realizat de Capgemini, acest lucru poate reduce timpul de lansare pe piață cu 30%, poate crește productivitatea cu 40% și poate reduce costurile de inginerie cu 25%.
Mai multe medicamente candidate concepute prin inteligență artificială se află deja în faze avansate de studii clinice pe oameni, cum ar fi Rentosertib pentru fibroza pulmonară idiopatică și Rec-994 pentru malformația cavernoasă cerebrală.
Un domeniu în rapidă evoluție este aplicarea sa la bolile neurodegenerative și tulburările psihiatrice: algoritmii antrenați pot prezice debutul precoce al bolilor Alzheimer și Parkinson sau pot personaliza tratamentele pentru depresie sau schizofrenie.
Dacă recrutarea participanților la studiile clinice reprezintă un blocaj în cercetare, instrumente avansate bazate pe modele, precum TrialGPT, analizează milioane de dosare medicale în câteva minute, identificând pacienții eligibili.
Există, însă, și „studii clinice virtuale”, care sunt cohorte de pacienți virtuali pe care pot fi simulate scenarii terapeutice înainte de studiile efective, reducând astfel costurile și eșecurile în etapele ulterioare.
Inteligența artificială facilitează, de asemenea, drug repurposing, identificarea de noi indicații terapeutice pentru medicamentele deja aprobate, reducând riscurile, costurile și timpul. În cele din urmă, este forța motrice din spatele medicinei personalizate: prin corelarea unei cantități vaste de date genetice, clinice și de mediu, permite medicilor să aleagă cea mai eficientă terapie pentru fiecare individ, reducând evenimentele adverse și terapiile inutile.
Luând la cunoștință revoluția continuă, Agenția Europeană pentru Medicamente a lansat un plan de integrare a inteligenței artificiale în procesele de reglementare.
„IA poate face medicina mai umană, dacă rămâne în slujba pacientului. Provocarea este de a o guverna cu reguli clare, transparență și responsabilitate comună”, afirmă președintele AIFA, Robert Nisticò.
Dar sunt necesare și noi roluri profesionale: adică medici capabili să comunice cu oameni de știință și ingineri de date cu studii în biologie.
„Din acest motiv”, concluzionează directorul administrativ al AIFA, Giovanni Pavesi, „unele universități italiene, cum ar fi Universitatea Politehnică din Milano, Universitatea „La Sapienza” din Roma și Universitatea „Sant’Anna” din Pisa, oferă deja cursuri integrate de bioinformatică și IA aplicată în asistența medicală”.
RADOR RADIO ROMÂNIA
Foto: arhivă Radio Cluj
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
