Prima pagină » Reportaje » RetroFuture: Povestea unui viitor pe care l-am lăsat să plece

RetroFuture: Povestea unui viitor pe care l-am lăsat să plece

Proiecte vizionare ale cercetătorilor clujeni de la ITC au fost îngropate în sertarele comuniste.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 6 martie 2026, 00:00

În anii ’70, eram la doar 4 ani distanță de tehnologia americană la capitolul informație. Astăzi, suntem poate la o jumătate de secol în urmă.

Istoricul Varga Attila dezvăluie, într-o analiză pentru Buletinul European de Anticipare Globală, cum unele proiecte vizionare ale cercetătorilor clujeni de la ITC au fost îngropate în sertarele comuniste, doar pentru a fi redescoperite și aplicate ulterior de alții, pentru că, după căderea cortinei de fier și prăbușirea comunismului, o parte dintre specialiștii din cadrul Institutului pentru Tehnică de Calcul din Cluj au emigrat în lumea liberă și au lucrat pentru universități prestigioase și mari corporații globale, ducând mai departe vechi proiecte și idei.

Este povestea unui viitor care ar fi putut fi, dar pe care l-am lăsat să plece.

Buletinul European de Anticipare Globală este o platformă creată de un Think Tank francez care reunește istorici, antropologi, politologi, oameni din diferite domenii, mai ales economiști, care încearcă să-și folosească experiența, propriul know how pentru a încerca să contureze cum ar arăta ziua de mâine, în sensul că ar trebui să știm înainte care sunt direcțiile pe care se va merge în diferite domenii.

Semințele inteligenței artificiale

Varga Attila, cercetător la Institutul de Istorie George Barițiu al Academiei Române, Filiala Cluj:

Eu am început cercetarea de prin anii 50. Am tot urcat în timp până am ajuns prin anii 89 și studiul meu de caz a fost Institutul pentru Tehnică de Calcul din Cluj, ITC -ul. Cum ar fi arătat viitorul României dacă acești oameni ar fi fost lăsati să lucreze, cum lucrau alții în alte părți ale continentului sau ale lumii, cu bugetele pe care le-au avut, cu posibilitățile, libertatea de mișcare?
Dacă acești vizionarii ai științei ar fi avut mână liberă, România nu era acum unde este, eram undeva, poate 50 de ani mai târziu. Și am să -ți dau un exemplu, când cei de la Cluj, de la Institutul pentru Tehnică de Calcul au creat celebrul calculator militar CE -400 Cezar cu posibilitățile pe care le -au avut în anii 70, a fost excepțional.
Decalajul tehnologic între România și Statele Unite la capitolul inteligență artificială și informatic era undeva la 4 ani. Acum cred că e undeva la jumătate de secol, dacă nu mai mult.

”Les fleurs du mal”

V.A: Este un titlu simbolic, de fapt în epoca în care acești oameni au creat, de foarte multe ori ideile lor erau privite cu suspiciune. Ei de fapt erau germenii, vizionarii, deschizătorii zilei de mâine. Noi îi spunem RetroFuture.

Inteligența artificială în munca de cercetare

V.A: Absolut! Dar nu ca să-mi facă munca, ci să mă ajute ca să-mi fac munca. Dacă reușești să găsești un echilibru între instrumentele tradiționale și instrumentele noi, ești în pas cu timpul. Nu e suficient doar să facem o muncă foarte bine, trebuie să vină și partea a doua în care diseminăm munca noastră și altora, pe limbajul altora. Deci inteligența artificială, mediul online este un asemenea instrument, care să te ajute să -ți duci munca, rezultatele la cât mai mulți oameni.

Interviul poate fi ascultat aici: