Cum văd elevii siguranța drumului spre școală
Aproape jumătate dintre străzi, considerate nesigure.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 27 februarie 2026, 13:30
La cinci luni de la accidentul grav în care un elev de 12 ani de la Liceul Teoretic „Báthory István” din Cluj-Napoca a fost lovit de o mașină care a pătruns pe trotuar, cazul continuă să ridice întrebări despre siguranța copiilor în jurul școlilor.
În urma incidentului, Primăria Cluj-Napoca a anunțat o serie de măsuri pentru reducerea riscurilor din zonele frecventate de elevi: limitarea vitezei la 30 de kilometri pe oră în jurul unităților de învățământ, instalarea de radare fixe și panouri care afișează viteza, montarea de stâlpișori sau garduri de protecție pe trotuare, precum și supraînălțarea unor treceri de pietoni. În aceeași perioadă, Asociația de Părinți a Liceului „Báthory István” a transmis o scrisoare deschisă autorităților locale, cerând intervenții urgente pentru a preveni tragedii similare. La câteva luni distanță însă, multe dintre aceste promisiuni nu se regăsesc încă în teren.
Între timp, o iniţiativă derulată de Fundația Crucea Albă, împreună cu Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai, a analizat siguranța rutieră din jurul a zece școli din Cluj-Napoca, atribuind străzilor un rating în cadrul proiectului „Drumuri sigure spre școală”. Despre rezultatele acestei evaluări și despre ce ar putea face orașul pentru a-i proteja mai bine pe elevi discutăm cu Ana Moiță, președintele Fundației Crucea Albă.
Măsuri urgente de siguranță în jurul școlilor, după un grav accident
Proiectul a analizat 120 de segmente de drum aflate pe rutele folosite de elevi pentru a ajunge la școală sau pentru a se întoarce acasă. Evaluarea a fost realizată chiar de copii, care au acordat punctaje în funcție de mai mulți indicatori de siguranță: lățimea trotuarelor, existența trecerilor de pietoni, viteza cu care circulă mașinile, starea infrastructurii sau existența rampelor pentru biciclete și trotinete.
Potrivit Anei Moiță, elevii au fost „forța motrice” a acestei cercetări, tocmai pentru că sunt cei care parcurg aceste trasee zilnic, de cinci ori pe săptămână. Rezultatele arată însă că multe dintre drumurile din jurul școlilor sunt percepute ca fiind nesigure.
“Doar 13% dintre segmentele analizate au primit între 4 și 5 stele, adică aproape punctajul maxim pentru siguranță și confort. Alte 16% au obținut între 3 și 3,9 stele. În total, aproximativ 30% dintre străzi au primit scoruri între 3 și 5 stele, adică mult mai puțin de jumătate. În schimb, aproape jumătate dintre segmentele analizate – 47% – au primit doar între 1 și 1,9 stele, ceea ce indică un nivel scăzut de siguranță perceput de copii. Alte 24% dintre segmente au fost evaluate între 2 și 2,9 stele”, Ana Moiţă.
Printre problemele cel mai des semnalate de elevi se numără trotuarele înguste sau blocate de obstacole, lipsa pistelor protejate pentru bicicliști și absența măsurilor de calmare a traficului. Mulți copii ajung la școală cu bicicleta sau trotineta, iar spațiul insuficient sau trotuarele ocupate de diverse obiecte le îngreunează deplasarea.
Un alt aspect semnalat este lipsa unor zone de oprire temporară în apropierea școlilor. Chiar și copiii aduși de părinți cu mașina pot fi expuși unor situații periculoase atunci când coboară în grabă pe marginea drumului, în timp ce traficul continuă să circule în jur.
Cea mai importantă problemă identificată rămâne însă viteza mașinilor. Deși în unele zone există indicatoare care limitează viteza, Ana Moiță subliniază că simpla semnalizare nu este suficientă. Organizația recomandă introducerea unor măsuri concrete de calmare a traficului – limitatoare de viteză, radare fixe sau amenajări ale carosabilului care să îi oblige pe șoferi să încetinească.
„Radarele în spațiul urban trebuie montate ca oamenii să știe că dacă depășesc viteza vor lua amendă. Este o măsură extrem de eficientă. Am înțeles de la domnul viceprimar Tarcea că are aceste radare, dar anul trecut în primăvară, acestea nu puteau fi implementate pentru că nu exista legislaţia necesară. Ei bine, acum există legislaţia„, atrage atenţia Ana Moiţă.
Printre soluțiile propuse se numără și panouri vizuale sau alte metode inovatoare care pot atrage atenția șoferilor asupra prezenței copiilor în zonă. În paralel, proiectul recomandă trotuare mai late și fără obstacole, trasee sigure pentru bicicliști și amenajarea unor zone speciale de tip „kiss and go”, unde părinții pot opri legal pentru câteva minute pentru a-și lăsa copiii în siguranță.
Crucea Albă intenționează să continue proiectul și să înceapă o a doua etapă a cercetării. Aceasta va viza școlile care au primit cele mai mici scoruri de siguranță, unde vor fi propuse și implementate măsuri de îmbunătățire în colaborare cu primăria şi cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie. Ulterior, evaluarea ar urma să fie repetată pentru a vedea dacă intervențiile au dus la creșterea nivelului de siguranță.
În cazul Liceului „Báthory István”, încă de la începutul străzii Avram Iancu este în vigoare o limită de viteză de 20 de kilometri pe oră. Conform observațiilor noastre însă, există îndoieli că această limită este respectată în lipsa unor radare sau a altor măsuri care să impună respectarea ei.
Am transmis întrebări Primăriei Cluj-Napoca cu privire la stadiul măsurilor de siguranță promise pentru străzile din jurul școlilor, însă până în acest moment nu am primit un răspuns.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
