Prima pagină » Știri » Educaţie » Autism Transilvania formează 25 de specialiști în integrare senzorială printr-un proiect european | AUDIO

Autism Transilvania formează 25 de specialiști în integrare senzorială printr-un proiect european | AUDIO

Proiect Erasmus+ de 60.000 € pentru formarea specialiștilor și sprijinirea copiilor cu tulburări de procesare senzorială.

Articol editat de cristina.rusu, 18 februarie 2026, 15:33

Tulburările de procesare senzorială au un impact major asupra vieții copiilor cu cerințe educaționale speciale și spectru autist, influențând modul în care aceștia funcționează acasă, la grădiniță, la școală sau în comunitate. De la dificultăți de concentrare, alimentație sau somn, până la reacții intense în situații aparent banale, desincronizarea sistemelor senzoriale poate transforma experiențele zilnice în provocări uriașe.

Pentru a răspunde acestor nevoi, Asociația Autism Transilvania a lansat proiectul „Sensory Bridges”, finanțat prin Erasmus+ cu 60.000 de euro. Inițiativa își propune formarea a 25 de specialiști în integrare senzorială, astfel încât aceștia să poată sprijini copiii cu autism în mod profesionist, de la evaluare până la intervenție personalizată. Partener în proiect este Szimbiózis” A Harmónikus Együtt-Létért Alapítvány din Ungaria, o organizație cu experiență vastă în dezvoltarea de servicii complexe pentru persoanele cu autism.

Ce înseamnă integrarea senzorială?

Integrarea senzorială pornește de la ideea că sistemul neurologic procesează informațiile primite prin simțuri – văz, auz, tactil, dar și prin simțurile mai puțin cunoscute, precum cel proprioceptiv (conștientizarea poziției corpului) și cel vestibular (echilibrul și mișcarea).

Atunci când aceste sisteme sunt desincronizate, copilul poate resimți lumea din jur ca fiind copleșitoare sau amenințătoare.

Nicoleta Niste, reprezentantă a Autism Transilvania, explică faptul că cele mai frecvente dificultăți apar la nivelul sistemului proprioceptiv și vestibular:

„În privinţa disfuncţiei vestibulare, situaţia pe care cu siguranţă o recunoaştem e când un copil urca în parc pe tobogan, dar va refuza vehement să coboare, trăind senzația de alunecare ca pe un pericol extrem. În alte situații, stimularea intensă – de exemplu legănatul într-un hamac – poate duce la vărsături sau chiar la crize, în special dacă există comorbidități.”

De aceea, intervenția trebuie să fie profesionistă și bine fundamentată. Specialiștii formați în cadrul proiectului vor învăța să realizeze evaluări senzoriale, să construiască planuri de intervenție și să ghideze părinții în aplicarea unei „diete senzoriale” adaptate fiecărui copil.

Proiectul „Sensory Bridges” include și componenta de formare a părinților și de informare a grădinițelor și școlilor, pentru ca acestea să recunoască mai ușor nevoile copiilor și să adapteze mediul educațional.

Un model de bune practici din Ungaria

Partenerul maghiar, fundația condusă de Jakubinyi László, oferă un exemplu de comunitate integrată pentru persoanele cu autism.

„Din 1996 locuiesc la Miskolc, în Ungaria, iar în 1999 am fondat Simbiozis, unde lucrăm în mare parte cu copii şi cu tineri cu autism. Pe partea de servicii avem cămine pentru familii, 80 de beneficiari locuiesc la noi momentan în 9 case.

Ce e însă foarte important, avem locuri de muncă. 250 de persoane cu dizabilităţi lucrează la noi pe mai multe activităţi: avem de exemplu bucătărie şi oferim servicii de cathering pentru 300 de meniuri pe zi, dar avem şi capre, producem brânză de capră la o foarte mare calitate (suntem furnizorii unui restaurant cu stea Michelin). Şi dacă tot avem animale, facem şi terapie asistată de animale, pentru care avem alpaca şi cai.

Beneficiarii cu autism ajung la noi uneori la vârsta de un an, când părinţii primesc diagnosticul şi începem colaborarea pe partea de consultanţă. Miskolc e un oraş mare, la care ajung copii din multe sate care vin în şcolile speciale, noi asigurăm pentru mulţi dintre ei transportul. Apoi pentru familiile unde mamele rămân singure oferim servicii de baby sitting foarte ieftin, practic le oferim un pachet de 30 de ore pe lună cu 0.5 euro pe oră. Şi de acest serviciu e nevoie des, pentru că dacă ne uităm la cifre, în 80% din familiile unde e un copil cu autism vine foarte repede divorţul, pentru că mămicile trebuie să se concentreze pe copil şi nu mai au timp pentru cuplu ca înainte.

Asistenţa socială nu e perfectă, iar noi ca ONG încercăm să completăm serviciile sociale. De exemplu în timpul verii, când şcolile speciale nu sunt deschise, ca mămicile să aibă un loc de muncă, facem tabere de zi pentru copiii cu autism. Apoi însă apare întrebarea, ce se va întâmpla cu tinerii după şcoală. Noi suntem organizaţia care încearcă să ofere soluţii practice, creând locuri de muncă pentru ei: cu salarii, devenind astfel plătitori de taxe, ceea ce e important pentru societate şi stat.

Cei care nu mai pot sta cu părinţii, pentru că aceştia sunt bătrâni sau prea bolnavi, stau în căminele noastre, unde au multe spaţii comune pentru a interacţiona, dar şi propria lor cameră pentru a avea intimitate. Ca finanţare partea de fermă este autosustenabilă, pentru alte activităţi însă avem şi finanţare de la guvern.

Asta înseamnă că listele de aşteptare pentru serviciile asociaţiei trebuie să fie publice. Adevărul e că avem momentan cea mai lungă listă de aşteptare din Ungaria, de vreo 20 de ani”, Jakubinyi László.

Experiența fundației din Miskolc arată că sprijinul trebuie gândit pe termen lung: de la intervenție timpurie, la integrare școlară și, ulterior, la integrare profesională și locuire asistată.

Prin proiectul „Sensory Bridges”, Autism Transilvania își propune să consolideze această punte – între copil și mediul său, între familie și specialiști, între educație și viață adultă.