O construcție rară îmbogățește patrimoniul Parcului Etnografic de la Cluj

O casă evreiască de la începutul secolului trecut a fost demontată de la Cămârzana și adusă în Parcul Etnografic “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Proiectul aparține artistului Belu Făinaru și va fi dus la bun sfârșit cu sprijinul Muzeului din Satu Mare, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Consiliului Județean Cluj.

În Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, se află, în prezent demontată și depozitată în siguranță, o construcție rară: o casă evreiască din localitatea Cămârzana, județul Satu Mare, care a aparținut unei familii deportate, în anul 1944, în lagărele de exterminare naziste.

Ultimul transport de mare capacitate, cu piese masive din lemn, ce compun casa evreiască de la Cămârzana, a ajuns la Cluj, la sfârșitul săptămânii trecute. Bârnele și scândurile din lemn, care compun locuința, au fost transferate și depozitate în Parcul Etnografic “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.

Casa urmează să fie reconstruită, cel mai probabil, în cursul acestui an.

AlinTișe, președintele Consiliului Județean Cluj: ”Parcul nostru etnografic este și trebuie să rămână un spațiu depozitar al memoriei noastre colective. Este un moment care aduce o completare necesară și binevenită, ce vine să le ofere o nouă pagină din istoria noastră comună vizitatorilor care ne trec pragul. Le mulțumesc celor care s-au implicat pentru ca acest proiect să prindă viață și îi așteptăm pe clujeni în Parcul Etnografic, pentru a cunoaște mai bine lumea bunicilor noștri!”

Casa evreiască din Cămârzană – o poveste în desfășurare

Casa din Cămârzana, singura casă evreiască din muzeul clujean, a aparținut familiei Weinstein (Samuel Weinstein, soția sa și cei opt copii ai lor) membri ai comunității evreiești din Țara Oașului. După deportarea familiei, casa a rămas în folosința unei familii românești, iar în anii ’80 a fost donată Muzeului Județean Satu Mare, fără a putea fi însă valorificată muzeologic.

Construcția nu este încă remontată, însă parcursul ei merită spus chiar din acest stadiu intermediar: între memorie, responsabilitate și viitor.

Construcția a fost mutată, în timp, de pe amplasamentul inițial, pe un teren privat, devenind vulnerabilă și amenințată cu pierderea definitivă. Din fericire, a fost redescoperită prin inițiativa artistului Belu‑Simion Făinaru, profesor la Universitatea din Haifa și director al Bienalei Mediteraneene și a artistului Flavius Lucăcel, care a identificat construcția.

Alături de ei, Adrian Crivii, susținător constant al proiectelor socio-culturale, a devenit unul dintre pilonii principali ai acestui demers. Scopul a fost salvgardarea casei prin transferarea ei într-un muzeu în aer liber, unde să poată fi conservată, cercetată și pusă în valoare publică.

“Din punct de vedere muzeologic, transferul într-un muzeu în aer liber a fost soluția optimă. În acest cadru, casa va beneficia de asistență specializată în conservarea construcțiilor din lemn și va deveni accesibilă unui public larg.

Prin amplasarea ei în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, secția în aer liber a Muzeul Etnografic al Transilvaniei, construcția va deveni un monument reprezentativ pentru istoria evreilor din această parte a țării, un obiectiv al memoriei și al dialogului cultural.

Demontarea și transferul efectiv al casei au reprezentat o operațiune logistică complexă. Casa a fost demontată și transportată la Cluj cu patru camioane, fiecare încărcat cu elemente de mari dimensiuni.” (Tudor Sălăgean, manager al Muzeului Etnografic al Transilvaniei)

Proiectul transferării casei evreiești s-a realizat cu sprijinul deplin al autorităților și instituțiilor din județul Satu Mare. Prin Hotărârea nr. 130/23.10.2025, Consiliul Județean Satu Mare a aprobat darea în folosință gratuită, pentru o perioadă de 15 ani, către Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a bunului muzeal „Casa Cămârzana”, aflat în domeniul public al județului și în administrarea Muzeului Județean Satu Mare.

Demersul a fost realizat cu acordul și susținerea directorului Muzeului Județean Satu Mare, Liviu Marta, și cu sprijinul direct al președintelui Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba. Un rol esențial l-a avut compania Prodexim, prin directorul său Petru Mureșan, care a asigurat încărcarea, transportul, descărcarea și sprijinul pentru obținerea autorizațiilor necesare. De asemenea, Grupul Darian, AB Grup Construcții (prin Aurel Borza) și numeroși colaboratori au contribuit decisiv la realizarea acestei etape.

O sculptură a memoriei

Pentru Belu-Simion Făinaru, casa nu este doar un obiect muzeal, ci o sculptură monumentală a memoriei. După remontare, ea va funcționa ca memorial viu dedicat comunităților evreiești din Transilvania, grav afectate de Holocaust.

„Această casă este un semn al vieții – al vieții de familie, al modului de viață evreiesc și al integrării într-o comunitate locală. Astăzi, după aproape 80 de ani, ea revine pentru a spune o poveste care nu trebuie uitată”, subliniază artistul.

Inițiativa se bucură de interesul și susținerea Academiei Române, a Comunității Evreilor din Cluj, a Rețelei Naționale a Muzeelor din România și a unor istorici, artiști și oameni de cultură din întreaga lume.

Alina Nechita

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.