Prima pagină » Reportaje » Pericolul drogurilor în rândul elevilor

Pericolul drogurilor în rândul elevilor

În timp ce dealerii sunt pe rețelele sociale, statul este încă la pliante.

Articol editat de cristina.rusu, 9 februarie 2026, 12:44

Este cât se poate de clar că avem o problemă pe care cred că o recunoaște toată lumea. Campaniile antidrog sunt scurte, simbolice, fără evaluarea reală a impactului.

Piața asta e una greu de înțeles, mai ales pentru niște părinți care poate nu au consumat vreodată droguri și nu știu cum să abordeze situația. Când informația devine superficială, miturile devin mai convingătoare decât realitatea. Dacă vrem o generație puternică, trebuie să investim nu doar în interdicții, ci în minți care gândesc și comunități care susțin.

Fenomenul consumului de droguri în rândul elevilor a încetat să mai fie o problemă marginală, devenind o realitate dură care pătrunde tot mai adânc în holurile școlilor.

În capitala României, 10 % dintre liceeni, adică unul din 10 copii, recunoaște că a luat cel puțin o dată o substanță interzisă, iar jumătate dintre adolescenți recunosc că își pot procura drogurile chiar din zona școlii, din interior sau din proximitate.

Vârsta debutului în consumul de droguri a ajuns până la 9 ani. Datele reies dintr-un interviu publicat pe site-ul Ministerului de Interne la începutul acestei luni. https://www.mai.gov.ro/

De ce aleg elevii să consume droguri?

Nu există un singur motiv, ci mai degrabă un cocktail de factori de risc care îi vulnerabilizează: presiunea grupului, dorința de a fi cool, curiozitatea și teribilismul, evadarea din realitate ori accesibilitatea.

Din păcate, campaniile antidrog care se fac în școli, nu funcționează, iar elevii sunt de părere că ar fi nevoie de altceva.

Am discutat subiectul cu câțiva tineri, membri ai lotului național de dezbateri, care vor reprezenta România la mondialele din Kenya, din această vară.

Campaniile antidrog trebuie adaptate la mediul digital, iar mesajele trebuie transmise de persoane care cunosc realitatea tinerilor.

David Băgăcean, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu din Cluj-Napoca:

”Este cât se poate de clar că avem o problemă pe care cred că o recunoaște toată lumea. Trebuie să ne uităm la cauze, iar vulnerabilitatea elevilor este cauza numărul 1 pentru dependențe. Mediile abuzive, situațiile financiare precare, izolarea, depresia. Și evident, sunt în principal organizații non-guvernamentale, activează și la noi în Cluj, care se ocupă, pe lângă partea de informare și de mentorat. Adică vorbesc cu acești tineri în ședințe repetate, le ascultă problemele, îi consolează și le arată că există viață și pe lângă acest consum.

Aceste practici, cred eu, trebuie să se extindă. Și anume, să învețe și părinții și profesorii, să fie pregătiți să ajute elevul. Și aceste programe de training să se extindă la cât mai multe grupuri care se află în anturajul elevului.

Cercetările ne arată că între 13 și 21 de ani, pentru fiecare an în care se amână consumul, riscul de dependență și abuz scade cu aproximativ 5%. De aceea, prevenția trebuie să înceapă din primii ani de școală, tot sub o formă de consiliere, de integrare a copiilor mai puțin sociabili, după care acestea trebuie să evolueze și să devină mai explicite și mai nuanțate odată cu vârsta, astfel încât, la finalul liceului și la începutul facultății, ar trebui deja să putem vorbi despre reducerea daunelor consumului.

Ne interesează ca cei care consumă să o facă mai responsabil, pentru că, probabil, la vârsta respectivă, e foarte greu să mai previi ce deja s -a întâmplat.”

David Saroși, elev în clasa a XI la Colegiul Național Pedagogic Carmen Sylva din Timișoara:

”Problema drogurilor în rândul elevilor nu mai este marginală sau importată din vest, o discuție pe care o avem doar de dragul de a discuta, ci o realitate prezentă în școli, licee și chiar gimnazii. Discuția nu mai este dacă există un pericol, ci cât de mare este și de ce măsurile actuale eșuează.

Vârsta de debut scade constant. Drogurile nu mai apar doar în cluburi sau la petrecerile exclusiviste, ci în curțiile școlilor, în jurul liceelor și online. Accesibilitatea este alarmant de mare. În multe orașe, un elev poate obține substanțe ilegale mai ușor decât consiliere psihologică gratuită. Important de reținut este că atunci când vorbim de drogurile care ajung în școli, nu vorbim de copii rebeli, ci de rețele care funcționează aproape nestingherite.

Dar mai e o problemă și mai mare. Modul în care funcționează campaniile antidrog. Pentru că în momentul ăsta campaniile sunt scurte, sunt simbolice, fără evaluarea reală a impactului, psihologii școlari sunt prea puțini, sunt suprasolicitați sau adesa ignorați.

Elevii nu mai reacționează la mesajul de tipul: nu face asta pentru că e rău. Nu sunt credibile pentru că mesajele sunt transmise de persoane care nu cunosc pur și simplu realitatea tinerilor, de oameni mult prea în vârstă, ca să înțeleagă lumea interioară a tinerilor. Dar mai important, nu sunt adaptate deloc la mediul digital.

În timp ce dealerii sunt pe Telegram, TikTok sau Instagram, statul este încă la pliante. În loc să ai o prezentare de 50 de minute pe an, cu toate clasele la grămadă, în care vin doi oameni, îți spun nu fă asta, poate ar fi de folos o oră pe lună cu psihologul școlii, care vine, îi întreabă pe copiii cum se simt, prin chestionare anonime, care pot fi centralizate foarte ușor. Îi întreabă dacă au avut experiențe cu droguri, moduri prin care putem să încercăm să-i înțelegem.

Cu cât mai mult îi faci să se simtă ca niște infractori, cu atât mai mult rău le faci și cu atât mai mult îi împingi spre consumul de droguri specific, spre anturaje, pentru că oamenii ăștia o să caute tot timpul apartenență undeva și dacă nu o găsesc niciunde în societate și nimeni nu încearcă să le-o dea, atunci fix acolo o să o găsească.

Mai mult decât atât, implicarea oamenilor care chiar au trecut prin genul ăsta de lucruri, mai ales a tinerilor care au trecut prin asta. Mai puțin moralism și mai mult adevăr, pentru că asta face prevenția să funcționeze.”

Irina Papacostea, clasa a XI-a, Colegiul Național Mircea cel Bătrân din Constanța:

”Problema drogurilor, mai ales între elevi, este una foarte mare, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i judecăm, asta înseamnă că trebuie, din contră, să-i educăm, să-i facem să se simtă înțeleși. Tinerii își doresc să aibă cât mai multe experiențe posibil, mai ales în liceu.

Piața asta e una foarte greu de înțeles, mai ales pentru niște părinți care poate nu au consumat vreodată și nu știu cum să abordeze situația. Se creează un context în care tânărul respectiv nu știe cum să abordeze singur situația, oamenii din jurul lui nu știu situația în care se află sau cum să-l ajute, autoritățile de asemenea nu-l pot ajuta pentru că drogurile sunt ilegale, pentru că nu există destule centre de reabilitare. Și atunci soluția este să încercăm să facem niște campanii de educare, care deja se întâmplă într-o oarecare măsură.

Trebuie să încercăm să punem cât mai mult accentul pe faptul că, deși este un lucru extrem de rău, care poate să ducă la consecințe extrem de grave, este totuși necesar să știi și cum să te ocupi de lucrurile astea. Nu e necesar doar să știi cum ar trebui să te comporți tu în momentul în care consumi, dar și cum să te comporți cu oamenii din jurul tău în momentul în care vezi că ei consumă.

Și dacă reușim să facem ca acest subiect să nu mai fie atât de tabu și reușim să informăm oamenii legat de cum se fac aceste lucruri mai safe, măcar ce vom reuși să facem dacă nu oprim consumul, este să oprim toate problemele care reiec din consum.”

Dinu Prodan, clasa a XI-a, Colegiul Național Bănățean din Timișoara:

”Unul dintre cele mai mari pericole este normalizarea pe care o vedem în societate. Pe rețelele sociale, în special în muzica trap și în cultura populară, consumul e des prezentat ca ceva cool, ca ceva lipsit de consecințe. Totuși riscurile reale, adică pierderea controlului, dificultățile emoționale, problemele de sănătate sunt mai puțin vizibile în spațiul public și nu sunt prezentate ca fiind la fel de importante. Astfel tinerii ajung sa subestimeze pericolul.

In România, prevenția este incă insuficientă. De multe ori, elevii primesc mesaje generale de tipul: drogurile sunt rele! Fără explicații clare despre mecanismele dependenței, efectele pe termen lung și presiunea psihologică asociată consumului. Când informația devine superficială, miturile devin mai convingătoare decât realitatea.

Trebuie să promovăm educația prin gândire critică și dialog, iar dezbaterile, din punctul meu de vedere, joacă un rol esențial. Fenomenul dezbaterilor din România nu înseamnă doar competiții sau trofee, adică ceea ce vedem la știri. Înseamnă, literalmente, tineri care învață să analizeze riscuri, să cântărească consecințe, să reziste presiunii de grup și să ia decizii bine informate pentru ei.. Acest tip de gândire este una dintre cele mai puternice forme de prevenție.

Un elev care știe să analizeze mecanismele din spatele unui fenomen periculos este mult mai greu de manipulat sau influențat de trenduri toxice. Combaterea consumului trebuie să fie un efort colectiv. Avem nevoie de educație reală, discuții deschise în școli, consiliere psihologică accesibilă, implicarea părinților și promovarea activităților care dezvoltă caracterul și responsabilitatea.

Una dintre cele mai eficiente arme împotriva acestui fenomen este educația care formează gândire critică, încredere și responsabilitate. Și dacă vrem o generație puternică, trebuie să investim nu doar în interdicții, ci în minți care gândesc și comunități care susțin.”

Ceea ce începe adesea ca o curiozitate sau o dorință de apartenență la un grup se poate transforma rapid într-o spirală distructivă cu efecte ireversibile asupra tinerilor.

Sloganurile simpliste nu mai funcționează în fața complexității acestui fenomen. Avem nevoie de o abordare integrată: comunicare deschisă, educație timpurie, consiliere psihologică.

Drogurile sunt un pericol pentru orice tânăr aflat într-un moment de vulnerabilitate. Lupta împotriva acestui fenomen nu aparține doar poliției, părinților, dascălilor sau medicilor, ci întregii comunități.

Responsabilitatea noastră este să le oferim elevilor alternative sănătoase și suportul necesar pentru a spune NU drogurilor dintr-o poziție de putere, nu de frică.