1859 – Unirea Principatelor și începutul României moderne
Cum a pus Alexandru Ioan Cuza bazele României moderne.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 ianuarie 2026, 00:00
Alexandru Ioan Cuza a fost cel care a creat cadrul legislativ și instituțional pentru înscrierea într-o traiectorie de modernizare economică.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea începutul secolului al XIX-lea, decalajele de modernizare economică dintre țările vest-europene și cele central-răsăritene erau pe cale de a se adânci. Erau diferențe evidente de dezvoltare Dacă în Europa Occidentală și chiar în Europa Centrală deja se realizaseră reforme semnificative, mai ales în domeniul relațiilor agrare, în ceea ce vor constitui viitoarele principate românești încă domina vechiul regim agrar, bazat pe relații de servitute. Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, din 24 ianuarie 1859, realizată sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, urma să aducă o serie de reforme. A fost și prima etapă în crearea statului unitar român modern.
Romania_1859-1878/Wikipedia
Iosif-Marin Balog, cercetător la Institutul de Istorie ”George Barițiu” al Academiei Române, filiala din Cluj-Napoca:
Momentul 1859 este de fapt finalul unui proces început încă în contextul crizei orientale, al războiului Crimeei și a consecințelor acestuia, iar pe plan politic știm foarte bine influența Franței la momentul respectiv, Congresul de Pace de la Paris și măsurile ulterioare care au creat cadrul favorabil pentru constituirea statului modern la 1859.
Practic, românii au folosit din plin această oportunitate. Alexandru Ioan Cuza a fost cel care a creat cadrul legislativ și instituțional pentru înscrierea într-o traiectorie de modernizare economică. A venit cu o serie de reforme.
Primele măsuri au fost cele de ordin legislativ și administrativ. Încă din cursul anului 1859, Prințul Cuza a fost nevoit să ia o serie de măsuri legislative.
În Principatele Unite, cum se numeau atunci, denumirea de Româna o avem de la 1862, nu existau instituțiile economice fundamentale de funcționare a unui cadru economic modern. Statul nu avea o monedă proprie. Exista leul, dar care era doar o valoare de etalon, o valoare de calcul. Erau nu mai puțin de 80 de însemne monetare, care circulau la nivelul Principatelor. Din acest motiv, era dificilă gestionarea unei economii și a unui sistem fiscal.
Abia la 1880 putem să considerăm introducerea leului și a unei bănci de emisiune în adevăratul sens al cuvântului și putem vorbi atunci de un sistem monetar consolidat, cel al leului. Ca urmare, una dintre primele măsuri luate de Cuza este cea a introducerii unui sistem fiscal de tip modern, introducerea unui sistem de impozitare, introducerea impozitului funciar. Sigur că impozitul funciar va fi introdus într-o primă fază într-un mod parțial, dar va fi apoi perfecționat, după reformele agrare din 1864.
Totul a trebuit să fie făcut extrem de rapid și de la zero, pentru că trebuia să se treacă de la un sistem de tip tradițional, medieval la crearea unui cadru de dezvoltare modernă. Să nu uităm nici de efortul uriaș pe care românii au trebuit să îl facă pentru recunoașterea dublei alegeri a lui Cuza, într-o primă fază, și apoi pentru recunoașterea Unirii pe plan internațional.
Alina Vigoniuc
Foto: Wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
