Prima pagină » Știri » Educaţie » Profesor UBB, nominalizat din partea României pentru un prestigios premiu în microbiologie

Profesor UBB, nominalizat din partea României pentru un prestigios premiu în microbiologie

Distincția internațională este acordată o dată la doi ani.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 ianuarie 2026, 15:10

Prof. univ. dr. Horia Leonard Banciu, cadru didactic al Departamentului de Biologie moleculară și Biotehnologie din cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), a fost nominalizat din partea României pentru Premiul UNESCO „Carlos J. Finlay” pentru Microbiologie, ediția 2025.

Distincția internațională este acordată odată la doi ani, recompensând descoperiri, contribuții științifice și realizări cu impact major asupra societății și sănătății publice.

Nominalizarea Prof. Dr. Horia Leonard Banciu reprezintă recunoașterea unei cariere științifice de excepție, dedicate cercetării microbiologiei mediilor extreme, cu un accent deosebit asupra lacurilor sărate din România. În paralel, activitatea sa a contribuit la consolidarea unor rețele de colaborare internaționale de prestigiu, implicate în inițiative majore de secvențiere genetică microbiană.

Dincolo de excelența științifică, activitatea prof. univ. dr. Horia Banciu a vizat și inițiative cu impact durabil, precum dezvoltarea primului program de masterat în bioinformatică predat în limba engleză din România sau promovarea, la nivelul comunităților locale, a panourilor informative dedicate biodiversității și importanței conservării lacurilor sărate.

„Nominalizarea din partea Comitetului Naţional al României pentru Premiul UNESCO “Carlos J. Finlay pentru Microbiologie” este o mare onoare, atât pentru mine cât şi pentru Universitatea Babeş-Bolyai, unde-mi desfăşor activitatea.
Premiul poartă numele microbiologului Carlos Finlay, un pionier al înţelegerii modului de transmitere a febrei galbene şi este acordat bianual de UNESCO unei persoane cu contribuţii remarcabile în studiul microorganismelor.

De-a lungul carierei mele ca dascăl şi cercetător, am încercat să îmbin curiozitatea ştiinţifică şi munca de investigaţie cu educaţia, atât a studenţilor cât şi a publicului larg. Cu sprijinul multor colegi din universitate şi din institute din ţară şi din străinătate, ne-am concentrat asupra explorării unor medii de viaţă extreme, aparent incompatibile cu confortul uman, cum sunt cele cu salinitate şi alcalinitate foarte ridicată.
Paradoxal, aceste ecosisteme considerate ostile sunt dens populate de o biodiversitate microbiană unică, fascinantă prin capacitatea ei de a supravieţui în condiţii limită. Am încercat să aducem în atenţia comunităţii ştiinţifice internaţionale caracteristicile ecologice şi geochimice ale lacurilor sărate din România, o ţară deosebit de bogată în ecosisteme extreme precum lacuri sărate, peşteri, izvoare termale sau zone cu emisii naturale de gaze.
Cred cu tărie că meseria de dascăl nu poate fi împlinită fără asimilarea noutăţilor ştiinţifice şi cultivarea respectului pentru realizările ştiinţei în rândul copiilor şi tinerilor; cred că munca de cercetător este incompletă fără transmiterea cunoaşterii dobândite către generaţia tânără şi către publicul larg.
Cercetarea trebuie să se întoarcă către comunitate sub forma unor beneficii concrete şi durabile. În acest spirit, dincolo de reuşita de a pune România pe harta mondială de interes pentru lacurile sărate, ne-am străduit împreună cu colegii mei să ducem o muncă de informare a comunităţilor locale despre caracterul deosebit al lacurilor aflate în grija lor.
Mai mult, împreună cu colegii mei din universitate, pe baza experienţei acumulate în activităţile noastre de cercetare, am dezvoltat un program de master în bioinformatică, predat în limba engleză, deocamdată unic în România.
Împreună cu un consorţiu internaţional de microbiologi de prestigiu, ne-am străduit să creem o punte între publicul din lumea întreagă şi lumea invizibilă a microorganismelor, explicând rolul lor esenţial pentru sănătatea umană, pentru mediu şi dezvoltarea durabilă.
Viaţa aşa cum o cunoaştem nu ar fi posibilă fără microorganisme, mai ales că ele produc peste jumătate din oxigenul din atmosferă, sunt responsabile aproape în totalitate de reciclarea elementelor chimice pe Pământ.
Tot odată microorganismele au un impact profund şi direct asupra societăţii, de la sănătate şi alimentaţie la epurarea apelor şi dezvoltarea medicamentelor. Aş încheia spunând că microorganismele oferă tot odată şi soluţii sustenabile pentru probleme acute ale omenirii, precum poluarea sau alternative la combustibilii fosili„, Horia Leonard Banciu.

Cea mai recentă laureată a fost Dilfuza Egamberdieva din Uzbekistan, care a primit premiul în 2023 pentru cercetări privind microbiomul plantelor şi solului şi impactul său în menţinerea unei agriculturi sustenabile.