Yodelul elvețian, inclus în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO

Cântecul tradițional al păstorilor din Alpi devine oficial emblemă culturală a Elveţiei.

Articol editat de cristina.rusu, 11 decembrie 2025, 16:09

Cântecul Yodel al păstorilor din Munții Alpi ce a devenit în timp o emblemă a tradițiilor elevețiene a fost înscris, joi, 11 decembrie, în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO.

Comitetul UNESCO, reunit la New Delhi în India, a înscris yodelul pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al umanităţii, a anunţat Oficiul federal al Culturii din Elveţia (OFC) într-un comunicat.

De asemenea, tehnica yodel este practicată în Austria şi Germania, dar după ce Elveţia a depus un dosar comun cu Franţa pentru recunoaşterea tradiţiei ceasornicăriei din Munţii Jura în anul 2020, de data aceasta, a înscris pe cont propriu candidatura yodelului.

În Elveţia, peste 12.000 de interpreţi de yodel sunt membri într-unul dintre cele 711 grupuri ale Asociaţiei federale ale yodlerilor, însă această practică se exprimă în mare parte într-o manieră informală, potrivit OFC.

Yodelul alternează registrele vocii de piept cu cele ale vocii de cap, folosind silabe lipsite de sens, specifice dialectelor locale.

Există „yodel natural”, compus din melodii fără cuvinte, şi „yodel cântat”, ce include versuri şi refrene despre natură şi viaţa cotidiană.

„Practicat solo, în grupuri mici sau în coruri – câteodată acompaniat de instrumente precum acordeonul -, yodelul se caracterizează prin armonici bogate. Este practicat în special cu prilejul unor concerte, festivităţi şi concursuri, deseori asociate cu portul costumelor tradiţionale regionale”, a explicat OFC, potrivit Agerpres.

Potrivit lui Julien Vuilleumier, consilier în cadrul Ministerului Culturii, originile acestui cântec sunt neclare, iar „yodelul aşa cum îl cunoaştem azi, s-a definitivat în secolul al XIX-lea şi în cel de-al XX-lea” pentru a se integra „cântecelor populare”, având „surse de inspiraţie încrucişate” în munţii din Tirol (Austria, Italia), sudul Germaniei şi Elveţia, a precizat acesta pentru AFP înainte de hotărârea UNESCO.

Influenţa sa depăşeşte graniţele Elveţiei întrucât, odată cu valurile de emigraţie, s-a integrat în muzica folk americană şi în muzica country. Continuă să evolueze şi şi-a făcut simţită prezenţa şi în „forme mai experimentale, la frontiera cu jazzul, pop şi rock”, a explicat Vuilleumier, dând spre exemplu „yodeltonul”, creaţie a unui artist din cantonul Vaud, care include ritmuri de reggaeton.

Radio România

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.