Prima pagină » Știri » Internaţional » Rețelele sociale, în fața unui proces istoric

Rețelele sociale, în fața unui proces istoric

Meta și YouTube, acuzate că provoacă dependență asemănătoare țigărilor.

Articol editat de cristina.rusu, 29 ianuarie 2026, 10:48

În SUA începe primul proces. Aplicațiile de socializare creează la fel de multă dependență ca țigările? Aceasta este principala întrebare din spatele acuzației cu care se vor confrunta Meta și YouTube în instanțele americane, în următoarele opt săptămâni.

Între timp, TikTok și Snapchat au ajuns la o înțelegere extrajudiciară pentru a evita primul dintre procesele care implică platformele de socializare.

Procesul din California este primul de amploare, urmat de alte două care adună laolaltă mii de procese. Va fi un proces deschizător de drumuri și va implica mari companii de tehnologie, inclusiv Meta Platforms, proprietarul Instagram și Facebook, și Alphabet, compania-mamă a YouTube, companii acuzate că ar fi proiectat produse menite să capteze atenția unei întregi generații de tineri utilizatori.

Conform acuzațiilor, funcții precum derularea infinită, redarea automată a videoclipurilor și recomandările algoritmice duc la utilizarea compulsivă a rețelelor sociale și cauzează probleme de sănătate mintală, care, la rândul lor, duc la anxietate, depresie, tulburări de alimentație și autovătămare.

Îngrijorarea cu privire la efectele rețelelor de socializare, în special asupra minorilor, a crescut la nivel global.

În Franța, un proiect de lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare a primit deja aprobarea Parlamentului și este în curs de examinare în Senat.

„Interzicerea rețelelor de socializare pentru cei sub 15 ani este ceea ce recomandă cercetătorii și ceea ce solicită în mod masiv francezii”, a scris președintele Emmanuel Macron în X, care a cerut guvernului să activeze procedura accelerată.

Dacă în cele din urmă proiectul de lege va fi adoptat, Franța ar fi prima țară europeană care impune o astfel de limită de vârstă pentru accesul la rețelele de socializare, după Australia, care a fost prima țară din lume care a interzis utilizarea rețelelor de socializare copiilor sub 16 ani.

Peste ocean, mai multe state americane, inclusiv California, Texas și Ohio, au adoptat legi care vizează protejarea bunăstării copiilor. Deși Congresul SUA, înainte de președinția lui Trump, amenințase ani de zile că va lua măsuri împotriva marilor companii tehnologice, majoritatea eforturilor au eșuat: într-o audiere, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook și CEO al Meta Platforms, fiind chiar constrâns să-și ceară scuze părinților care au susținut că rețelele de socializare au contribuit la moartea copiilor lor.

Acum a sosit momentul să se meargă în instanță, avocații acuzării intenționând să se bazeze şi pe o serie de documente interne din ultimul deceniu care demonstrează că directorii din domeniul tehnologiei erau conștienți și au discutat despre efectele negative ale produselor lor asupra copiilor.

Problema centrală, argumentată de acuzare, este că aceste companii pun profiturile mai presus de bunăstarea utilizatorilor, în ciuda faptului că angajații i-au implorat pe directori să dezactiveze anumite instrumente. Marţi, 27 ianuarie, a fost selecţionat juriul la Curtea Superioară din California, în comitatul Los Angeles. Iar începând cu această săptămână, același juriu va audia pentru prima dată o tânără de 20 de ani din California, identificată prin inițialele KGM, care a intentat procesul în 2023.

Tânăra susține că a devenit dependentă de rețelele de socializare în copilărie și a suferit de anxietate și depresie, precum și de probleme de imagine corporală.

Cazul KGM nu este unic: mii de oameni au intentat procese, inclusiv districte școlare care susțin că au cheltuit milioane de dolari pe consiliere, măsuri disciplinare și servicii de sănătate mintală. Acesta ar putea fi un proces istoric, în care Mark Zuckerberg, CEO al Meta, și Neal Mohan, CEO al YouTube, se vor număra printre directorii chemați să răspundă în instanță cu privire la documentele companiei divulgate, care avertizează că logica subiacentă a platformelor ar putea cauza daune.

Cazul acuzării imită cel folosit împotriva multinaționalelor din domeniul tutunului, precum Philip Morris și RJ Reynolds, acuzate de ascunderea informațiilor despre daunele țigărilor la sfârșitul anilor 1990: avocații intenționează să folosească același argument conform căruia companiile de tehnologie au creat produse care dau dependență.

La rândul lor, companiile de tehnologie au invocat în mod tradițional Secțiunea 230 din Legea privind decența în comunicații, o lege care stă la baza reglementării internetului în Statele Unite și exonerează platformele de răspundere legală pentru conținutul generat de utilizatori, ca parte a apărării lor juridice.

Însă deja anul trecut, un judecător din Los Angeles a decis că și caracteristicile de design ale platformelor ar putea fi responsabile pentru daune, nu doar conținutul terț publicat pe site-uri și aplicații.

„Acesta este un caz de ultimă oră care implică companii gigantice, foarte puternice, care până acum au reușit să evite răspunderea mult mai bine decât multe alte industrii”, a explicat Benjamin Zipursky, profesor la Facultatea de Drept Fordham și expert în drept civil.

„Acestea s-ar putea confrunta cu o anumită răspundere în acest caz”. Deși va dura ani până se va vedea rezultatul acestui litigiu, rezultatul procesului ar putea avea consecințe globale profunde: nu doar daune în valoare de miliarde de dolari, ci și necesitatea de a schimba designul platformelor, precum și noi reglementări care să guverneze modul în care companiile de tehnologie interacționează cu minorii.